Pagina principala / Sanatate / Cum arată o bancă de celule stem, locul de unde ar putea veni salvarea unei vieţi

Cum arată o bancă de celule stem, locul de unde ar putea veni salvarea unei vieţi

Din circa 200.000 de naşteri anuale în România, în jur de 8.000 de părinţi recoltează celule stem, iar în doi ani se aşteaptă ca numărul lor să crească. Prima recoltare de celule s-a făcut, la noi, în 2006, iar acum deja există zece bănci; majoritatea, însă, stochează probele în străinătate.

În cartierul Pipera din Capitală s-a deschis o bancă de celule stem, care până acum trimitea probele la păstrare în Polonia. Nu bănuieşti, când treci cu

tramvaiul 16 prin faţa clădirii, că puţin mai încolo se întâmplă lucruri, până mai ieri, SF.
Trei omuleţi, albi din cap până în picioare, forfotesc încoace şi încolo, închişi într-un fel de acvariu mai mare. Fiecare ţine câte o punguţă de sânge în mână – unul o pune la eprubetă, altul tocmai taie cu foarfeca furtunaşul altei pungi.

Poartă mănuşi subţiri din latex, un fel de glugă pe cap şi mască pe jumătate din faţă. Nu li se mai văd decât ochii. Aerul din „acvariu” e steril, tratat cu radiaţie UV şi nu trebuie contaminat nici măcar cu propria respiraţie. Ne uităm prin pereţii de sticlă şi parcă am fi la cinematograf: omuleţii cântăresc, numără şi taie cu cleştii fără să ne arunce o privire; întreaga lume s-a concentrat în cei 20 de mililitri de sânge din punga de alături. Nu-şi permit nicio eroare; ce fac ei acolo ar putea salva într-o zi viaţa unui om. „Acvariul” este inima băncii de celule stem din Pipera, Bucureşti, inaugurată acum o lună, cu un milion de euro.

„Nu păstrăm tot sângele recoltat la naştere, ci doar concentrat de celule stem”
„Ceea ce tocmai aţi văzut este camera sterilă unde se procesează probele de celule stem, abia sosite de la maternitate. Imediat după naştere au fost extrase din cordonul ombilical al copilului. Acelea sunt probe de la copii născuţi acum câteva ore. Procesarea este un fel de pregătire pentru criogenare şi durează câteva ore pentru o singură probă”, ne explică biochimistul Raluca Nica, şefa laboratorului. Din septembrie şi până acum au strâns câteva sute de punguţe. Dar ce înseamnă procesarea? „Noi nu păstrăm în bancă tot sângele recoltat la naştere, ci numai concentrat de celule stem. Restul, înlăturăm prin sedimentare şi centrifugare, căci nu va fi folositor în cazul unui transplant. Ideea este să recuperăm cât mai multe celule stem din sângele recoltat”, ne explică Cristian Lăcraru, purtătorul de cuvânt al băncii de celule stem.
După procesare, punguţele se bagă la preîngheţare, într-un fel de congelator – computer. „Pentru ca probele să nu se distrugă, puse direct la criogenat la minus 190 de grade, mai întâi se congelează aici, treptat, în 70 de minute. Abia apoi merg în tancuri, la criogenarea finală”, mai zice Raluca Nica. Şi pot să stea acolo zeci şi zeci de ani – dacă clientul nu-şi va retrage punguţa pentru vreo boală, nu se va dezgheţa deloc. Dacă o dezgheţi degeaba, pe urmă n-o mai poţi folosi niciodată.

Celulele stem se păstrează în azot lichid la minus 190 de grade
„Cămara” băncii – permanent 25 de grade, musai 65% umiditate. Aici se păstrează punguţele cu celule stem, îngheţate în azot lichid, la minus 190 de grade, în tancuri uriaşe din inox, fiecare cântărind peste 700 de kilograme. Poţi să simţi fiori când intri în camera asta, gândindu-te că la un metru de tine, pe fundul tancurilor, zac, bine rânduite, punguţele bebeluşilor. Copiii Ianis, Vladimir şi Alexia poate nu se vor întâlni niciodată în lumea de afară, dar aici, înăuntru, în hăul tancului, vor împărţi ani la rând acelaşi azot. Cam cinci milimetri de azot lichid consumă zilnic un tanc, de aceea sunt alimentate periodic. Dar dacă, doamne fereşte, vine un cutremur mare? Cristian Lăcraru zâmbeşte; asta îl întreabă şi clienţii. „Poate să se dărâme întreaga clădire, tancurile vor rămâne intacte, sunt făcute aşa, special.”
Biochimista Raluca Nica umblă la tancuri – urcată pe o scăriţă, îşi pune nişte ochelari ca aceia de schi, nişte mănuşi groase, albastre, lungi până la cot. Asta, să nu o atace azotul, când va desface capacul tancului. Îl deschide şi din tanc iese azotul ca un fel de abur rece. Nu are voie să ţină deschis mai mult de trei minute, atât cât mai bagă înăuntru noile probe. Altfel, devine periculos şi pentru ea. „Doar intro­ducem mâna în tancuri, când avem treabă; altfel, nu e nimeni nebun să bage capul înăuntru”, spune Nica.

Unii părinţi se tem ca nu cumva copiii lor să fie clonaţi
Când vin la bancă, părinţii sunt toţi înfricoşaţi: dacă cineva le va clona copilul? Dacă banca va da faliment? Dacă peste 50 de ani proba nu va mai fi bună? Despre asta nu se ştie nimic, căci cea mai veche probă din lume are 20 de ani. „O clientă ne-a întrebat: dacă soacra are o problemă de sănătate şi soţul vrea să îi doneze proba, iar ea nu vrea, pentru a o păstra pentru copil, ce se va întâmpla? Sau, altcineva a întrebat cum se procedează în caz de divorţ, dacă un părinte vrea să folosească proba, iar altul nu. În ambele cazuri, răspunsul este că, potrivit contractului, titularul de drept al probei este tutorele legal al copilului, până la 18 ani. Iar el poate face ce doreşte cu proba, să o scoată din bancă pentru a o dona ori să o lase mai departe aici”, explică purtătorul de cuvânt.

Cât costă şi cum se procedează
Părintele care vrea să recolteze celule stem plăteşte după semnarea contractului, 3.590 de lei (setul de recoltare şi recoltarea în sine, transportul, prelucrarea şi criogenarea), plus 190 de lei anual. Sau 290 de lei, dacă alege ca proba să fie ţinută în două recipiente separate, să o poată folosi de două ori. Se întâmplă astfel: când mama e în travaliu sună la bancă, la un număr non-stop, iar banca va trimite un curier la spitalul unde va naşte. Ia setul cu ea la spital, atentă să nu-l uite acasă, cum deja i s-a întâmplat cuiva. Imediat după naştere doctorul face recoltarea (durează de la câteva secunde până la trei minute) şi i-o dă curierului din sala de aşteptare. Acesta soseşte rapid la bancă, în oricare zonă a ţării s-ar afla. Au venit chiar şi din Maramureş. În 48 de ore proba trebuie neapărat pusă la congelat.

sursa  Ziarul financiar