Cireşele

• publicat la: 5 iunie 2011
Cireşele

In Asia occidentală ,cireşul creştea în stare sălbatica. A fost adus în Europa încă din antichitate, graţie romanului Lucullus.

Indicaţii

Acest fruct cărnos pare să fi fost oferit de Natura doar pentru plăcerea pulpei sale zemoase. Insă din analize rezultă că cireaşa are o puternică acţiune detoxifiantă şi depurativă care o recomandă reumaticilor, persoanelor care suferă de gută sau constipaţie, artriticilor, celor cu litiaze renale şi biliare.

Ţinând o cură de cireşe se obţin rezultate remarcabile. Există două moduri de a urma tratamentul: minicura şi cura exclusivă.

Minicura: dimineaţa, pe stomacul gol, se începe cu o doza minimă de 100 g. Se creşte progresiv doza pentru a ajunge la sfârşitul celei de-a treia săptămâni la 500 g. De la doza de 300 g, se împarte cantitatea în trei prize pâna la prânz, si nu se mai consumă nici un alt aliment.
în timpul curei nu este recomandat abuzul de grăsimi animale, zahăr rafinat sau alcool. Prânzurile şi cinele uşoare vor fi binevenite pentru ca această terapie naturistă să aibă efectele pozitive scontate.

Cura exclusivă se face timp de trei sau patru zile, perioadă în care se mănâncă doar cireşe; această cură se poate relua în fiecare lună. Intre o priză şi alta este recomandat să se bea apă minerală. Cantitatea de cireşe este cuprinsă între două şi trei kilograme pe zi. Anumiti autori recomandă până la cinci kilograme de cireşe pe zi. Dar capacitatea de absorbţie este variabila de la o persoană la alta. Această cantitate de fructe se consumă în mai multe prize în timpul zilei.

Oricare ar fi fructul ales, o cură exclusiva reclamă întotdeauna, la începerea ei, o anumită prudenţă, o creştere progresivă a cantităţii, pentru a nu riscă anumite tulburări digestive. Motivul este uşor de înţeles: un organism obişnuit de multă vreme cu un dezechilibru alimentar poate reacţiona violent la un nou mod de alimentaţie.

Cura de cireşe se mai recomandă hepaticilor, cărora le reglează funcţionarea ficatului, persoanelor demineralizate, celor cu afecţiuni biliare, celor cu stări avansate de oboseală, anemicilor, copiilor cu deficienţe de creştere, celor cu afecţiuni nervoase, pentru că medicina modernă recunoaşte efectul sedativ al acestui fruct remarcabil.
Cireşele stimulează organismul şi au o acţiune favorabilă asupra imunităţii naturale, având şi o funcţie de reglare a aparatului digestiv, în special a fermentaţiei intestinale.
Foarte bogat în potasiu, acest fruct este un excelent diuretic.
Cireşele au un conţinut bogat în provitamina A, care creşte acuitatea vizuală şi întreţine ţesuturile (tegumente, mucoase, epitelii).
Începând cu vârsta de 40 de ani, unii indivizi pot suferi de acidoza şi de alcaloză, răspunzatoare de o îmbătrânire precoce; prin acţiunea sa reechilibrantă asupra pH-ului sangvin, cireaşa atenuează aceste tulburări.

Zahărul predominant este levuloza, perfect asimilabilă de către diabetici.
Sucul de cireşe provoacă eliminarea resturilor alimentare şi a toxinelor din organism. Reumaticii, gutoşii şi artriticii trebuie să îl consume. Sucul de cireşe îndeplineşte şi o misiune de curăţare a căilor urinare şi a intestinelor.
După cum se ştie, cozile de cireşe au proprietăţi medicinale recomandate în bolile căilor urinare. In afara de calităţile lor antiinflamatorii, ele sunt renumite pentru favorizarea diurezei.
Ceai diuretic şi antiinflamator: se lasă să fiarba 30 g de cozi de cireşe, timp de zece minute, într-un litru de apă. Se strecoară. Se beau trei ceşti pe zi.

Gripa: se lasă la macerat 50 g de cozi de cireşe într-un litru de apă, timp de 12 ore. Apoi se fierb zece minute si se lasă să infuzeze încă zece minute. Se strecoară. Preparatul se bea în patru reprize pe zi.
Colici nefritice: se fierb 50 g de cozi de cireşe într-un litru de apă. Se bea o ceaşcă înainte de fiecare masă.

Uz extern

Cireaşa este prietena tenurilor uscate şi obosite: o mână de cireşe curăţate de sâmburi se dau prin mixer; aplicaţi această pastă pe faţă şi relaxati-vă întins la orizontală. Masca are efect dacă este lăsată să acţioneze circa 20 de minute. Se clăteşte cu apă minerală (sau necalcaroasă)

sursa  Retete Online.com

Lasati un comentariu