Pagina principala / Opinii / Raed Arafat – sistemul poate fi înfrânt

Raed Arafat – sistemul poate fi înfrânt

Raed Arafat. a făcut o imensă breşă in sistem, pe care l-a obligat să facă un pas inapoi.

Raed Arafat a arătat că te poţi lupta cu mâinile goale, fără apartenenţa politică, mizând exclusiv pe dăruire si competenta, si poti invinge. Atunci când a plecat, Raed Arafat n-a făcut-o din orgoliu, ci pentru a apăra singura politică publică de succes a ultimilor 22 de ani.

Când a revenit, a făcut-o cu aceeasi demnitate si modestie, fără emfază, fără conditii, fara resentimente sau tuse politice si fara să ceară reparatii morale, calcându-si pe orgolii, tot in numele politicii publice pe care trebuie să o duca la bun sfarsit.

E o lectie de tinut minte, pentru ca fiecare dintre noi acolo unde muncim putem fi „arafati”, adica putem sa ne facem treaba temeinic, sa nu incovoiem spinarea, sa respingem abuzul si aberatia, sa ne aparam principiile morale si profesionale cu orice pret.

Inmultiti-l pe Raed Arafat cu cateva milioane de romani si veti avea dimensiunea unei revolutii pasnice posibile si maine. „Revolutia arafata” ar fi cel mai mare cosmar al intregii clase politice.

Din punctul de vedere al Puterii, impacarea lui Raed Arafat a fost o reactie de disperare, impusa probabil de PDL. Nu cred ca au speriat-o protestele, tenace, dar foarte anemice in pofida incercarilor televiziunilor de stiri de a le amplifica magnitudinea. Cred ca au speriat-o mai degraba majoritatea tacuta ramasa acasa, dar asupra careia demisia fortata a lui Raed Arafat – identificat pana la transformarea in substantiv public (in multe locuri echipajele SMURD sunt numite „arafati”) cu serviciul public in care romanii au mai mare incredere decat in biserica – a avut un impact electoral seismic.

Este prima infrangere de proportii a lui Traian Basescu. Prima reevaluare la care este fortat. Nu cred ca atat de strada, cat de propriul partid care s-a distantat de el cu viteza luminii dupa eroarea monumentala comisa prin indepartarea lui Raed Arafat.

Chemarea la discutii a lui Raed Arafat, pe care nu stia cum sa-l mai umileasca si atace in urma cu numai cateva zile, a fost probabil una dintre deciziile cel mai greu de digerat pentru orgoliul presedintelui. Mai mult, nu ma indoiesc, domnia sa stie ca cedarea in fata lui Raed Arafat, prima de acest fel, este o sabie cu doua taisuri. Mintea de pe urma sau dovada de slabiciune si, deci, vulnerabilitate?

Indiferent de cheia in care va fi citita, revenirea lui Raed Arafat in Ministerul Sanatatii este salutara. Ea marcheaza asezarea in normalitate, aceea care impune ca o noua Lege a Sanatatii sa fie elaborata de cei mai buni specialisti, fiecare pe bucatica lui.

„In privinta legii, in general, am opinii personale, in privinta medicinei de urgenta, am opinie de expert”, a declarat Raed Arafat. Aceasta este buna ordine in care ar trebui elaborata noua reglementare. Buna ordine a deciziei expertilor in fiecare domeniu.

De ce nu putea ea sa functioneze de la inceput? De ce a fost necesar acest soc pentru a intra intr-o logica nu exceptionala, nu revolutionara, nu geniala, ci doar fireasca? Poate ne explica Traian Basescu intr-o zi.

Dar este aceasta tarzie intrare in normalitate suficienta pentru a repara raul facut? Si prin acest rau nu inteleg atat declansarea protestelor, dar un subtire varf al icebergului, cat dezgustul si enervarea uriase provocate in primul rand celor care nu au iesit in strada pentru a nu se calca pe picioare cu ultrasii isterici si activistii liberali. Ma indoiesc sincer.

Actuala Putere, in frunte cu Traian Basescu, mai are de parcurs multe etape si de trecut multe teste pana cand sa convinga ca a inteles cu adevarat ceva din „criza Arafat”. Ca intelege sa respecte competenta, ca este dispus sa imparta puterea cu adevaratii profesionisti, ca vrea reforma cu buna credinta, inclusiv in domeniul sanatatii, dar nu numai.

Si cat timp in guvern vor trona cateva triste, funeste figuri ale coruptiei, incompetentei si arogantei, nu cred ca exista vreo sansa de schimbare reala. Deocamdata vedem doar o reactie de spaima si incercarea disperata de a para o lovitura electorala teribila. Prea putin si prea tarziu.

sursa ziare.com