Pagina principala / Stiri interne / Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică,cel de Artă Braşov, „executat” de Biserica Evanghelică

Brukenthal, închis de sărăcie, Muzeul Ţării Crişurilor, evacuat de Biserica Romano-Catolică,cel de Artă Braşov, „executat” de Biserica Evanghelică

Zeci de muzee din ţară zac în uitare, în timp ce nimeni nu găseşte sau nici măcar nu caută fonduri pentru renovarea şi întreţinerea lor. Altele, mai rău, se află în pragul evacuării. Un grup de iniţiativă a lansat o petiţie online prin care solicită salvarea patrimoniului cultural al României. Printre obiectivele menţionate în petiţie se află Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Cluj şi Muzeul de Artă şi cel de Etnografie din Braşov.

Muzeele, adică locurile în care ni se oglindeşte trecutul şi prezentul, ar trebui, teoretic, să fie apărate de Legea Monumentelor Istorice, iar îngrijirea şi întreţinerea lor cade în sarcina Consiliilor Judeţene care ridică din umeri şi arată către „Stat”. Stat care ori este neputincios, ori are alte treburi mai importante.

Un grup de iniţiativă au întocmit o petiţie online pentru salvarea acestor lăcaşuri de cultură şi care are rolul de a trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia dezastruasă în care se află unele muzee.

Muzeul Brukenthal

Peste 700 de persoane au semnat deja petiţia pentru salvarea culturii române, după anunţul problemelor financiare cu care se confruntă muzeul din Sibiu. Petiţia este adresată Ministrului Culturii din România. guvernului român, preşedinţiei, membrilor comisiilor de cultură din Parlament şi „oricui se simte responsabil pentru soarta culturii române”.

„Palatul Brukenthal (un complex de şase muzee) din Sibiu a trebuit să-şi închidă temporar porţile pentru public, din cauza lipsei de fonduri de la buget. Între timp, s-au primit banii necesari de la Ministerul Culturii, care îi vor permite să funcţioneze în continuare – dar cât timp pâna când situaţia se va repeta?

Sub-finanţarea culturii este cronică în România. Muzeul Brukenthal este sub-finanţat de cinci ani şi i s-a cerut în mod absurd să se auto-finanţeze. O instituţie culturală, mai ales una de talia Brukenthalului, NU ar trebui să se auto-finanţeze, mai ales că veniturile cerute au crescut în ultimii cinci ani. Bugetul destinat culturii în România este cel mai mic, şi totuşi, când e nevoie de tăieri, ele se fac de aici, mai mult decât din alte părţi. Legea managementului cultural este bună în sine, dar sistemul de contabilitate datează din anii şaizeci, iar mentalităţile şi atitudinea sunt staliniste.

(….)

Muzeul Ţării Crişurilor nu are unde să îşi prezinte exponatele de mai bine de patru ani Evacuat din Palatul Baroc, care a fost retrocedat Bisericii Romano Catolice, Muzeul Ţării Crişurilor ar fi trebuit să se mute pe strada Universităţii, într-o clădire ce a adăpostit o cazarmă, clădire care ar putea primi cele peste 400.000 de exponate, a cincea colecţie muzeală ca mărime din România. În ultima vreme, municipalitatea orădeană a pus în discuţie şi posibilitatea utării tuturor exponatelor în Cetatea Oradea.

Începând cu data de 3 ianuarie 2006, Muzeul Ţării Crişurilor de la Palatul Baroc s-a închis pentru public, în vederea mutării într-un nou sediu, cu excepţia expoziţiilor temporare. Palatul reprezintă un edificiu de mari dimensiuni, compus din trei aripi în formă de U şi este cel mai amplu şi important edificiu baroc din România. Elemente baroce apar în decorarea faţadei principale pusă în evidenţă gradat, de la ordonanţa de pilaştri, ce încadrează ferestrele cu frontoane ondulate ale primului etaj, la cele cu rame simple dreptunghiulare de la etajul al doilea. Accentuarea decoraţiei baroce pe partea centrală a faţadei cu intrarea principală ieşită din linia faţadei şi racordată de corpul clădirii prin laturi scurte, curbe, ca şi marcarea capetelor frontonului principal întregesc imaginea barocă a clădirii. Are 100 de camere şi 365 de ferestre. La 17 ianuarie 1971 în palatul baroc se deschidea Muzeul Ţării Crişurilor. În 1996 Biserica a început procedurile legale pentru recuperarea palatului.

Singurele muzee din Braşov care sunt recomandate de ghidul Michelin, la un pas să rămână fără sediu

Clădirea în care funcţionează Muzeul de Artă şi cel de Etnografie a fost retrocedată Bisericii Evanghelice, Consiliul Judeţean spune că nu are cum să plătească chirii restante de sute de mii de euro. În replică, Biserica Evanghelică susţine că nu a cerut sume exorbitante.

Muzeul „Cuibul Visurilor” din Maieru, muzeul literar şi memorial „Teodor Tanco” din Monor şi casa memorială „George Coşbuc” din Coşbuc au fost renovate anul precedent, în lucru aflându-se momentan „Casa Săsească” din Livezile, care se află într-un proces de reabilitare şi completare cu mobilier tradiţional săsesc, precum şi casa memorială „Liviu Rebreanu”, unde lucrările au început încă de anul precedent, însă au fost stopate din lipsa fondurilor. Singura închisă în acest moment este „Casa Săsească” din Livezile, care urmează să fie redeschisă pentru public într-o lună, susţine directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş.

Poate fi vizitată însă şura din apropierea casei, asta dacă vizitatorii au răbdare până vine un ghid din Bistriţa care să le facă cunoscută inventivitatea săsească prezentă în fiecare colţişor. Anul acesta va fi închisă şi casa memorială „Liviu Rebreanu” tot pentru renovare, putând fi însă momentan vizitată. Şi moara familiei Coşbuc, ridicată în 1870 de către bunicul sau străbunicul lui George Coşbuc, închisă acum ceva vreme din cauza luptei în instanţă a urmaşilor pe drepturile de proprietate este deschisă, terenul fiind achiziţionat de către Complexul Muzeal.

Muzeul din Aiud, aflat în pericol de prăbuşire, este modernizat prin proiectul de restaurare a Cetăţii medievale.

continuare in adevarul.ro

 

comentarii