Porumbul de la Băileşti a fost lovit numai de bomba incompetenţei
Manipularea grosolană din scandalul aflatoxinei începe să iasă la iveală. După cutremurul de săptămânile trecute de pe piaţa românească de lapte, brânzeturi şi cereale, lucrurile îşi revin la normal şi scot la iveală abuzurile, incompetenţa şi aroganţa funcţionarilor publici. Al treilea test asupra porumbului de la Băileşti, efectuat chiar de cei care au panicat România şi Europa, arată că porumbul deţinut de Cerealcom Dolj SA ar putea fi şi acum în limitele de toleranţă necesare pentru consumul uman. Rezultatele testării marilor „specialişti” doljeni arată că porumbul incriminat ar putea fi bun chiar şi pentru mămăligă, măsurătorile autorităţilor ”autorizate” lăsând deschisă posibilitatea inclusiv pentru consumul uman. Beleaua şi ridicolul situaţiei vin însă de la faptul că porumbul de la Băileşti al Cerealcom Dolj este alcătuit numai din soiuri furajere. Societatea noastră n-a cultivat niciodată porumb pentru mori, pentru industria alimentară sau pentru consumul casnic! Toată producţia Ceralcom Dolj din zona Segarcea şi Băileşti (bazată numai pe soiuri furajere) a fost întotdeauna destinată consumului animal şi producţiei industriale.
Pentru cei care nu cunosc scandalul aflatoxinei din industria românească a laptelui, împins în mare grabă de autorităţi în depozitul nostru de porumb, reluăm istoria pe scurt.Aflatoxina a alertat autoritățile și mass media și a speriat populația. Nu știm cine a pus umîrul să mute scandalul aflatoxinei în depozitele noastre de porumb.Peste noapte, fără să fi testat producţia altor mari cultivator din zonă, DSVSA Dolj a năvălit la Băileşti spre a face în mare grabă un soi de test. A dat alarma cu prezenţa aflatoxinei deşi uriaşa cantitate de porumb se afla depozitată în condiţii igenice, nu se afla în cursul nici unei operaţiuni de comercializare sau livrare-prelucrare. Peste noapte, anatema stârnită de aflatoxina din lapte a fost pusă în spinarea uneia dintre marile societăți agricole din România, situată mai la marginea ţării, la Segarcea, unde guvernul şi ministerul de resort n-aud şi nu prea văd. Toată media românească s-a aruncat pe Cerealcom Dolj şi pe persoana mea , fără să mai aştepte nici un alt test, nici o altă confirmare sau infirmare a ciupercii buclucaşe. Elveţienii de la Societe Generale de Survelliance au testat şi ei acelaşi porumb şi au concluzionat că aflatoxina era sub limita detectabilităţii. Marţi, 9 aprilie,2013,DSVSA Dolj a revenit cu al treilea test al laboratorului Atlas (cel care a alertat România).El comunică cu noi rezultate, diferite de cele iniţiale. Porumbul nostru a devenit bun pentru consumul animal, pentru industrie, dar nu poate fi destinat consumului uman (deşi este în marja de eroare a limitei admise). Adică mult invocatele 11.000 de tone periculoase peentrru țară sunt în limitele destinaţiei lor iniţiale (pentru consumul animal sau pentru industrie).Exact ca și înainte.Citiți va rog cu atenție buletinul emis de doctorii laboratorului Atlas.Veti vedea ca porumbul nostru,hulitul si periculosul nostru porumb furajer (dacă luam în calcul și marja de eroare a masuratorii)este in limtitele admise chiar si pentrru consumul uman.Care a fost așadar marele pericol național?
Cine plăteşte pentru acest amestec de incompetenţă şi manipulare grosolană a unor autorităţi regionale? A mai fost implicat şi altcineva de la „centru” în această diversiune cu iz patriotic? Cine răspunde pentru o decizie pripită, exagerată, care a întors pe dos piaţa românească, decredibilizând exporturile? Cine evaluează pagubele pieţei noastre alimentare şi ale societăţii Cerealcom Dolj, expusă timp de 48 de ore unui oprobriu public generalizat? Cine redă populaţiei încrederea în produsele indigene? Cine repară urmele acestui abuz cras?
Speriaţi de valurile stârnite şi de problemele generate, cei de la DSVSA Dolj încearcă să dreagă busuiocul şi s-o lase în coadă de peşte. Au comunicat rezultatele celui de-al treilea test, dar nu au întocmit procesul-verbal de ridicare a sechestrului. Aşa se dau de gol prin chiar rezultatele analizelor (ordonate de ei înşişi) şi prin adresa emisă. Cu semnătura sa directorul dr Andrei Butaru certifică faptul că porumbul incriminat este bun pentru industrie si consum animal,dără omite să precizeze că porumbul nostru furajer este și la limita admisa pentru consumul uman.DSVSA Dolj se face că nu reține rezultatele testului și că acestea plasează porumbul nostru în afara oricărui peericol peentrru mediu,peentru aanimale și pebtru oameni.
Şi totuşi, marii paznici ai sănătăţii alimentare din Dolj nu lămuresc lucrurile şi nu ridică sechestrul. O ţin în continuare cu aflatoxina și cu vigilența lor. Cine citeşte cu atenţie rezultatele de laborator şi adresa DSVSA Dolj observă repede că actele autorităţilor confirmă și trădează abuzul şi neprofesionalismul. Acelaşi laborator s-a contrazis, aceleaşi autorităţi recunosc calitatea de porumb furajer, dar se feresc să îşi recunoască eroarea şi să ridice sechestrul.
Adică sub semnătură și ștampilă confirmă că principalul criterii ale funcţionarului român cu ifose sunt cheremul, neprofesionalismul şi dispreţul faţă de cel care lucrează în agricultură./continuare in cotidianul.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr