Pagina principala / Cultura Invatamant / Duminică 26 mai,la FĂRĂ BARIERE 2013

Duminică 26 mai,la FĂRĂ BARIERE 2013

Festivalul International de Teatru de la Satu Mare ,FARA BARIERE continuă  dumincă 26  mai ,cu 3 reprezentatii.

De la ora 18,00,la Teatrul de Nord,Teatrul Móricz Zsigmond Nyíregyháza (Ungaria) cu  comedia Văduva Karnyó şi cei doi năzdrăvani de Csokonai Vitéz Mihály.

durata:1 h 40 min

Preț bilet: 20 lei, spectacol cu supratitrare în limba română

            Vârstnica precupeață, Karnyó, se știe văduvă din ziua în care soțul ei fusese declarat dispărut în războiul împotriva lui Napleon. Monotonia zilelor ei este diversificată doar de prezența domnului Lipitlotty, un bătrân caraghios obsedat de noua modă a capitalei. Drept rezultat al complimentelor sale dulci, văduva se îndrăgostește irecuperabil de acesta. Cireașa de pe tort, domnul Tipptopp, înverșunatul adorator al modei franțuzești, se trezește și el, începând să o curteze cu ardoare pe femeie…

            „Figurile comice conturate de scriitor sunt duse la desăvârșire de către Keresztes Attila. Din perspectiva sa Văduva Karnyó este o dramă „absurdă” în care personajele se parodizează nu doar pe ele însele, ci ne încântă și cu parodizarea propriilor lor parodii. Opera lui Csokonai permite teatrului lui Keresztes (sub egida eclectismului postmodern) să scoată la lumină, prin intermediul nenumăratelor gaguri, viziunile teatrale pur creative. Spectacolul  Văduva Karnyó al teatrului din Nyíregyháza se clădește pe o multitudine de straturi: îndreptându-se pas cu pas spre finalul tragic, povestea se diversifică cu apariția unui număr considerabil de invenții ca apoi, în ultima jumătate de oră a spectacolului, introducerea rafinată a actualizării și a elementelor ce trimit la filmele burlesc să aibă amploarea autentificării dramaturgiei comediei, satisfăcând totodată cerințele unei farse de factură feerică.” (Karádi Zsolt, szon.hu)

Teatrul de Nord – Sala Studio, ora 20.00

Trupa BECOME Sibiu

CE-A AJUNS ROMÂNIA?… CARE ROMÂNIA?

texte culese din arhiva marilor comici și adaptate la realitatea prezentului

distribuția:

Costică, Nelu X, Bâlbâitu: Mihai Alexandru

Gogu, Prof. Vaizuzea, Șef gară: Cătălin Grigoraș

decor: Mihai Alexandru

costume: Cătălin Grigoraș

maestru de lumini: Ioana Patachi

inginer de sunet: Adrian Grigoraș

durata: 60 min.

Preț bilet: 15 lei

 Ce te faci atunci când nu mai ai pe unde scoate cămașa într-o țară minunată, asaltată din păcate de incompetenți, de non-valori și de inculți? Ce te faci în momentele de cumpănă ale vieții când criza îți bate la ușă, când speranțele pe care ți le-ai pus în compatrioții tăi și în special clasa politică se năruie?

Un spectacol satiric care aduce în prim plan figuri simbolice ale nației noastre. Un umor ironic plin de nostalgie pentru tot ce reprezintă tipologiile umane clasice ale neamului nostru carpato-danubiano-pontic.

“Ce-a ajuns România!… Care România?” încearcă să readucă în prim plan texte comice, excepționale, cândva interpretate de mari actori ca Toma Caragiu, Octavian Cotescu sau Dem Rădulescu.

Întâmplări amuzante din epoca de aur, astăzi atât de actuale, poate mai triste, poate mai amuzante.

Un recital teatral cu Mihai Alexandru și Cătălin Grigoraș.

 

Teatrul de Nord – Sala Mare, ora 21.30

Teatrul Național București

FATA DIN CURCUBEU,de Lia Bugnar

decorul și regia: Lia Bugnar

one woman show cu Tania Popa

la pian Marian Hâncu

 

Preț bilet: 20 lei

 

            „Tania e mai Tanie decât a fost ea vreodată… e ca un pumn în stomac, e ca un borcan de iaurt pe spatele ars al unui rătăcit în Sahara, e ca o pană de păun picată în şleaul înnoroiat lăsat de roata unui tractor, e ca numărul de pe braţul unui evreu supravieţuitor, e ca un hohot de râs când încă nu ţi-a trecut tristeţea de adineauri…” (Lia Bugnar)

            Textele Liei Bugnar, unul dintre dramaturgii contemporani cei mai activi pe scenele din Bucureşti şi din ţară, au o calitate şi un merit important: vorbesc despre om şi despre oameni, aşezaţi în contexte sociale, nu despre contexte sociale, în care personajele sunt folosite pe post de material ilustrativ. (…) Tania Popa se joacă subtil cu graniţele convenţiei, pe care o rupe încă de la prima apariţie, când intră în scenă şi le cerşeşte un leu spectatorilor. Apoi îşi începe discursul. 

            Copilăria – desigur, fericită – cu familia perfectă, sora geamănă moartă într-un accident pe gheaţă, broasca ţestoasă cu nume de neuitat, „Matusalema”, apoi viaţa din cinema „Curcubeu”… Prin acumulări de detalii, Tania Popa recompune o existenţă previzibilă, dar cu atât mai puternic emoţionantă, cu cât previzibilul este asumat şi bine condus. Alternând poveştile cu melodii ruseşti acompaniate la pian de Marian Hâncu, Tania Popa creează, timp de o oră, un tip de spectacol mai puţin întâlnit pe scenele teatrelor mari din Bucureşti, dar necesar. Necesar pentru că răspunde într-un mod cu adevărat artistic unei nevoi de emoţie pe care publicul şi-o hrăneşte de obicei prin producţii inferioare calitativ. (Monica Andronescu, Adevărul literar și artistic)