Micul românesc a fost scos de UE în afara legii. Bicarbonatul deranjează nu şi aspartamul

Comisia pentru Siguranţă Alimentară a Uniunii Europene a avizat negativ joi, la Bruxelles, lista cu aditivii alimentari permişi pentru consum, pe care se regăseşte şi bicarbonatul folosit în prepararea de mititei.

Pentru preparatorii şi consumatorii de mititei, ziua de 20 februarie 2014 va rămâne în calendar ca joia neagră a micului românesc. Autorităţile europene au respins o listă cu aditivi alimentari permişi în compoziţia diverselor alimente tradiţionale, pe care se afla şi bicarbonatul de sodiu folosit în România la prepararea mititeilor. Lista respectivă fiind respinsă, se consideră automat că folosirea bicarbonatului de sodiu este ilegală, astfel că micul nostru tradiţional nu va mai putea fi preparat după reţeta cunoscută, decât cu riscuri mari pentru producători. Vot negativ prin ricoşeu Ce s-a întâmplat ieri, dar mai ales până ieri, în relaţia noastră cu autorităţile europene aflăm de la Ştefan Pădure, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.

„Anul trecut, România şi mai multe ţări europene au solicitat, la Bruxelles, acceptarea pe lista cu aditivi permişi a unor ingrediente importante pentru produse care în respectivele ţări sunt tradiţionale (desigur, România a cerut permisiunea necesară pentru bicarbonatul de sodiu din mititei). Dar există şi unele ţări, cum ar fi Germania, Spania, Olanda, Danemarca, Italia sau Austria, care nu au reuşit să-şi înscrie în lista respectivă ingredientele propuse. Era de aşteptat ca aceste ţări să voteze negativ adoptarea listei, pentru că din punctul lor de vedere este incompletă. Germania s-a abţinut de la vot, iar Spania a votat contra, astfel că lista nu a trecut şi mai avem de aşteptat până în iunie. Să fim bine înţeleşi, reprezentanţii acestor ţări nu au absolut nimic împotriva micului românesc, dar – pentru că lista respectivă nu cuprinde şi ingredientele solicitate de ei – o resping. Votează negativ împotriva listei, nu împotriva micului, astfel că am ajuns din nou în afara legii. România le-a propus reprezentanţilor acestor ţări să ne susţină acum, urmând să-i susţinem şi noi pe ei la următoarele etape“, a explicat, pentru „Adevărul“, Ştefan Pădure.

El a precizat că în iunie 2013, când micul ieşise de jure în afara legii, soluţia adoptată a fost ca acest produs să fie considerat tradiţional, iar autorităţilor sanitar-veterinare li s-a recomandat să nu dispună controale în vederea depistării de bicarbonat.

„A fost o acceptare tacită a continuării preparării cu bicarbonat, pe care cred că se va merge şi în continuare“, a spus liderul patronal. Mai pe româneşte, micul este în afara legii, dar recomandarea este să nu se sesizeze nimeni pentru a sancţiona acest derapaj. Românii devorează 22.000 de tone de mici pe an Potrivit ultimelor estimări oficiale, vânzările de mici din România ajung la suma de 50 de milioane de euro în fiecare an, în 2012 fiind comercializate aproximativ 22.000 de tone de mici. Aşa se face că, în momentul în care cei trei aditivi din majoritatea reţetelor folosite de producători au fost scoşi din legalitate în noua lege europeană, subiectul a devenit controversă naţională. Specialiştii în domeniul siguranţei alimentare spun că atât de controversatul bicarbonat folosit în pasta de mici este bun, dar numai dacă este folosit pentru a face micii mai pufoşi, nu şi pentru a masca un eventual miros de carne stricată, consemnează    adevarul.ro

În timp ce bicarbonatul naşte asemenea controverse,aspartamul nu ridică semne de întrebare pentru  Comisia pentru Siguranţă Alimentară a Uniunii Europene.

Aspartamul poate fi găsit in mai mult de 6.000 de alimente, inclusiv sucuri, gume de mestecat, bomboane, alimente pentru diabetici, cereale pentru micul dejun, dulciuri, vitamine si chiar unele medicamente.Poarta diverse denumiri, precum aminozahar, Nutrasweet sau Canderel, astfel incât cei care cumpără produsele pot fi de multe ori inşelaţi.

Producătorii vor să dea impresia că aspartamul nu este diferit faţă de zahar, insa acest lucru e fals. Potrivit Care2, persoanele care consuma alimente cu aceasta substanta in exces pot avea fel de fel de simptome neplacute.Foarte multe persoane din SUA au raportat reactii adverse dupa consumul prelungit de aspartam, reactii ce coincid cu cele prezente in studiile care sustin ca aspartamul este toxic.

Reactiile adverse pot fi: dureri de cap, ameteala, spasm muscular, depresie, oboseala, irascibilitate, probleme de vedere, pierderi de memorie, dureri ale articulatiilor, respiratie greoaie.Aspartamul poate afecta si rinichii, sistemul digestiv, vasele de sange, ficatul, pancreasul si sistemul nervos central.

In functie de organismul persoanei care consuma aspartam, simptomele pot sa apara imediat sau dupa consumul indelungat de E 951 .

Dupa cum ati observat, simptomele sunt generale si pot fi confundate cu simptomele prezente in alte afectiuni si din aceasta cauza este greu de dovedit daca ele sunt cauzate de consumul de aspartam sau daca au o alta cauza.

In cazul persoanelor diabetice trebuie urmat sfatul medicului specialist. Aceste persoane trebuie totusi sa incerce sa gaseasca, impreuna cu medicul specialist, o alternativa mai sanatoasa chiar daca acest lucru inseamna sa schimbe aspartamul cu un alt indulcitor.