Pagina principala / Istoric / Descoperire arheologică importantă la Alba Iulia- -prima biserică creștină de pe teritoriul Transilvaniei

Descoperire arheologică importantă la Alba Iulia- -prima biserică creștină de pe teritoriul Transilvaniei

În contextul amenajărilor recente a Cetății Alba Iulia, s-au investigat arii întregi de teren din jurul construcțiilor existente, printre care și zona din fața catedralei Romano-catolice ,, Sf.Mihail”, construită în secolul al XIII-lea.

Anumite izvoare istorice relatau încă din vremuri străvechi despre o biserică bizantină, dar existând acum oportunitatea resurselor financiare s-au efectuat cercetări sistematice și, surpriză!

S-au scos la lumină zidurile primei Episcopii Bizantine din această parte de lume, unde se rugau românii, încă din secolul al X-lea.

Este dovada că românii existau pe acest pământ, în Transilvania și că aveau o organizare administrativă bine închegată și cu o viață spirituală creștin-ortodoxă bine organizată, fapt care atestă continuitatea existenței românilor și după retragerea romană din secolul al III-lea e.n.

Materialele arheologice acumulate așteaptă incă definitivarea investigațiilor de specialitate pentru a așeza definitiv în istoria poporului român și acest segment de istorie și care leagă între ele toate capitolele continuității existenței românilor pe aceste meleaguri.

Zona săpăturilor a intrat în conservare, fiind acoperită înapoi cu pământ, așteptând momentul prielnic pentru punerea în valoare și redarea în circuitul turistic al orașului Alba Iulia.

Lucrările au fost coordonate de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate, care împreună cu soţul său Anghel, au pus bazele Asociaţiei Culturale „Hieronymus” în anul 2002, la Braşov.

Arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate a cunoscut bine zona cercetată, întrucât în anii anteriori a condus de asemenea, lucrările de săpături şi cercetări arheologice din zona Catedralei Romano-Catolice din cetate.

Constatările au fost prezentate în importanta lucrare „Catedrala Romano-Catolică „Sf. Mihail” şi Palatul Episcopal din Alba Iulia – cercetări arheologice (2000-2002)”, volum realizat şi răspândit în limba maghiară cu sprijinul Fundaţiei „Teleki Laszlo” de la Budapesta.

În limba română, lucrarea s-a realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba.

Înainte de încheierea lucrărilor de cercetare arheologică din faţa Catedralei Romano-Catolice, la data de 13 aprilie 2011, arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate, în cadrul unei conferinţe de presă a anunţat ,,Descoperirea întâmplătoare a primei BISERICI CREŞTINE RĂSĂRITENE DIN TRANSILVANIA LA ALBA IULIA”.

În sfârşit harul divin s-a aplecat şi asupra românilor din Transilvania, prin excepţionala descoperire de pe Platoul Romanilor din Alba Iulia, privind edificarea primei biserici episcopale din arealul Transilvaniei a episcopului Ierotei din secolul al X-lea.

Se consideră că această descoperire de la Alba Iulia, pe lângă altele, reprezintă o mărturie elocventă şi sigură a existenţei creştinismului organizat şi într-un stadiu avansat pe meleagurile județului Alba.

Această descoperire înlătură toate interpretările greşite care au ajuns prin pagini de istorie până astăzi la noi, pe această temă, dându-ne posibilitatea să demonstrăm lumii întregi, faptul că noi românii încă de la început am fost un popor creştin cu calităţile respective, alăturându-ne marilor idealuri ale umanităţii.

În mod sigur această descoperire, după peste 1000 de ani, este de o importanţă crucială pentru Istoria României, iar pentru noi românii din Transilvania şi mai ales pentru cei de pe meleagurile Albei, această descoperire „visată” confirmă cu certitudine existenţa şi continuitatea neamului românesc pe aceste meleaguri, precum şi existenţa creştinismului răsăritean organizat prin Episcopia de Alba Iulia a Sfântului Ierotei, de la sfârşitul mileniului I.

În ceea ce privesc confuziile existente în diferite lucrări (voite şi nevoite) referitor la numele (denumirea) şi etnia unor personalităţi precum şi despre locul de reşedinţă a episcopului Ierotei şi rolul său în consolidarea şi răspândirea creştinismului în această zonă este uşor de stabilit în continuare.

O serie de specialişti români – istorici şi arheologi – au intuit, iar alţii au fost convinşi de existenţa la Alba Iulia a unei biserici episcopale, care sperau să fie descoperită într-un viitor cât mai apropiat.

În acest sens se poate da un singur exemplu convingător: în lucrarea „Istoria României – Transilvania” – vol. I a Societăţii Cultural-Ştiinţifice „George Bariţiu” Cluj-Napoca, 197, prof. univ. dr. Mircea Rusu şi coordonatorul prof. univ. dr. Anton Drăgoescu, la pagina 302 menţionează:

„această biserică modestă (se referea la Rotonda Baptisteriu , care a fost lăcaşul de cult creştin folosit până la construirea bisericii episcopale a lui Ierotei) nu putea fi biserica episcopală a lui Hierotheus. De aceea până la descoperirea ei pe cale arheologică…”

Această „rotondă baptisteriu” (biserică rotundă) a fost formată dintr-un templu roman, la care s-a adăugat o absidă, fiind folosită din cele mai vechi timpuri ca lăcaş de cult la Alba Iulia.

Importanţa acestei Rotonde baptisteriu rezultă şi din preocupările istoricilor şi a arheologilor în decursul timpului.

Arheologul Radu Haitel, a efectuat cele mai importante lucrări de săpături şi cercetări în incinta Catedralei Romano-Catolice „Sf. Mihail” descoperind existenţa urmelor acestei rotonde, atât de importante, pentru istoria creştinismului pe aceste meleaguri.

Astfel de rotonde în perioada respectivă au fost răspândite pe Valea Mureşului, fiind descoperite şi de Radu Haitel la: Orăştie , Geoagiu, la Vineşti lângă Săvârşin şi chiar la Kis Zambor pe teritoriul actual al Ungariei.

Existenţa unui centru creştin puternic la Alba Iulia , la mijlocul secolului al X-lea era binecunoscut în această parte a Europei, fapt ce l-a determinat pe împăratul Bizanţului Constantin Porfirogenetul (care a fost un bun creştin şi istoric) să-l invite la Constantinopol pe Iuliu cel Bătrân împreună cu călugărul Ierotei.

Delegaţia de la Alba Iulia a fost primită cu mult fast la Constantinopol , cu regulile protocolare ale timpului, privind primirea înaltelor personalităţi.

Împăratul Constantin Porfirogenetul i-a acordat titlul de onoare de „Patricius” lui Iuliu Întemeietorul, iar călugărul Ierotei a fost hirotonit ca primul episcop al acestor meleaguri româneşti.

Pentru a înțelege mai bine importața descoperirilor arheologice de la Alba Iulia este necesară o incursiune prin câteva file de istorie, cu mărturii concrete care descriu acea epocă a secolului al X-lea.

În unele cărţi vechi de istorie a religiei din ţara noastră, acest moment istoric a fost prezentat astfel: „În veacul al X-lea era aici ( la Alba Iulia ) Biserica Răsăriteană organizată, căci altfel n-ar fi fost de lipsă ca principele Iuliu  să-l ducă pe monahul Ierotei spre a fi hirotonit      întru episcop al acestor părţi de însuşi Patriarhul Constantinopolului – Theophilact.”

În lucrarea „Românii şi maghiarii în grădina Maicii Domnului”, istoricul Mircea Dogaru, printre alte date importante şi mai puţin cunoscute referitor la această temă menţionează:”Iuliu – Geula – a fost întemeietorul primei ţări româneşti de sine-stătătoare – VALACHIA TRAN-SIUANA între Carpaţii Orientali şi Tisa, care şi-a stabilit capitala la Alba , iar în mod firesc, oraşul i-a preluat numele, devenind ALBA lui IULIU – ALBA IULIA”.

În „Chronicon Rithmicum Henrici de Mugeln” Iuliu apare ca REX (rege) în trei din capitolele sale 14, 19 şi 25.

Important este faptul că la Alba , Geula – Iuliu a întreprins o operă constructivă, transformând aşezarea în sediu episcopal răsăritean la mijlocul sec. Al X-lea, mărturie stând după Radu Heitel, rotonda baptisteriu pe care odată intrată în familia arpadiano-română a lui Geysa (tatăl lui Voicu) Şarlota o va copia în Catedrala de la Vesprem şi la Alba Regală , rivala ungară a Albei Transilvane”.

Importanţa recunoscută şi în exterior a oraşului, din punct de vedere  istoric, economic şi strategic a contribuit ca Episcopia de Alba Iulia a lui Ierotei să aparţină direct de patriarhia Bizanţului.

Confuzia numelui de Gylas în decursul istoriei a fost determinată de faptul că denumirea de gylas reprezenta în epoca respectivă o demnitate, care putea fi revendicată şi purtată de mai multe căpetenii, din regiuni diferite, termen, care în timp a devenit nume propriu.

În Transilvania şi pe meleagurile Albei a existat  creştinism în forme mai puţin organizate până la momentul Ierotei, fapt constatat de specialişti arheologi şi istorici şi prezentat în lucrările respective.

Exemplele reproduse în continuare sunt edificatoare în acest sens.

      

„Momentul Ierotei” a fost şi în atenţia arheologului din Alba Iulia Mihai Blăjan, care s-a preocupat îndeaproape de perioada  respectivă, cercetând împreună  cu Elvira Raţiu cimitirul medieval timpuriu (secolele al-X-leași al XI-lea) de la Alba Iulia – „Izvorul ÎmpăratuluI”.

Acest cimitir medieval timpuriu se află pe drumulantic roman Sarmisegetusa – Apulum – Brucla (Aiud) Potaisa, unde s-a păstrat tradiţia romană privind amplasarea cimitirelor la intrarea în localităţi.

În urma săpăturilor şi a cercetărilor efectuate s-au constatat o varietate de piese de inventar, de factură locală şi bizantină, care asigură încadrarea  cronologică a mormintelor, în secolulal X-lea.

Cu această ocazie s-a descoperit și un mormânt mai deosebit. În antebraţul stâng al scheletului s-a aflat crucea episcopală bizantină, relicvă specifică secolului al X-lea, care ar fi putut fi a episcopului Ierotei.

În acelaşi cimitir medieval timpuriu de sec. X-XI s-au mai descoperit trei cruciuliţe „tip bizantin” mai deosebite, care după afirmaţiile specialistului Mihai Blăjan „documentează prezenţa masivă a românilor în aşezarea de la Bălgrad ,amplasată în bazinul  mijlociu al Mureşului şi reprezintă descoperiri bizantine unice în Transilvania secolului X”.

La finalizarea cercetărilor arheologice din anul 2011, arheologul expert, dr. Daniela Marcu Istrate a prezentat principalele descoperiri, printre care „CERTIFICAREA EXISTENŢEI PRIMEI BISERICI CREŞTINE DIN TRANSILVANIA LA ALBA IULIA ”.

„În data de 13 aprilie 2011 am anunţat descoperirea întâmplătoare a unei biserici, la o distanţă de circa 24 m vest faţă de Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia. În acel moment apăruseră în săpătură ruinele unei abside semicirculare, cu fundaţii late de 1,15 m din bolovani de piatră şi rare fragmente de cărămidă, cu o deschidere estimată la 6 m . Contextul stratigrafic al descoperirii ne-a determinat să afirmăm că biserica a fost construită în intervalul cuprins între mijlocul sec. XI și începutul secolului X. Ea nu a funcţionat mai mult de un secol”.

Dimensiunile exterioare ale bisericii sunt 20,70m pe axa est-vest, respectiv 12 m pe axa nord-sud, grosimea medie a zidurilor fiind de 1,20 m . Absida semicirculară are o deschidere de circa 8 m , iar lungimea în ax este de circa 7,30 m . Nava bisericii este un pătrat cu latura de 12 m iar în zona centrală se află fundaţiile a patru arhitecturi bizantine şi confirmă datarea timpurie a bisericii”, a precizat Daniela Marcu Istrate.

S-a propus ca la terminarea lucrărilor de cercetare, ruinele acestei biserici episcopale a Sfântului Ierotei să fie reacoperite cu pământ şi marcate la suprafaţa pământului.

Având în vedere importanţa acestei descoperiri pentru ISTORIA NAŢIONALĂ, dar mai ales pentru oraşul Alba Iulia, aceste vestigii trebuiesc conservate în aşa fel încât să poată fi vizitate şi văzute direct, devenind în viitor (în mod sigur) obiectivul cel mai important de vizitat din interiorul CETĂŢII ALBA IULIA.

Păstrarea la vedere a acestei dovezi incontestabile de creştinism românesc organizat, aici la Alba Iulia , se impune având în vedere rolul şi importanţa Sfântului Ierotei ca prim episcop de Alba Iulia.

Acest obiectiv istoric românesc din CETATEA ALBA IULIA este singurul care a rezistat şi a rămas în starea şi forma actuală.

Descoperirile recente ale arheologului expert dr. Daniela Marcu Istrate, pot descifra o bună parte din enigmele acestei perioade, dar numai cu sprijinul  instituţiilor statului şi a celor specializate din municipiul Alba Iulia.

 

A consemnat din file de istorie a poporului român,

Col(r)dr.ing Avădanei Constantin 

Președintele Cercului ,,Astra” din Cugir

Vicepreședinte Filiala ,,Gemina” Alba, a ANCMRR ,,Al.I.Cuza”

Vicepreședinte Filiala Alba a ANCE ,,Regina Maria”

comentarii