Statuia lui Avram Iancu dezvelită de ASTRA Târgu Mureș la 10 mai 1930

• publicat la: 10 mai 2022
Statuia  lui Avram Iancu dezvelită de ASTRA Târgu Mureș la 10 mai 1930

Elita românească din perioada interbelică a hotârât în anul 1925 amplasarea unei statui ecvestre a lui Avram Iancu în centrul orașului Târgu Mureș. Statuia, opera sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, a fost definitivată în cursul anului 1927 şi a fost dezvelită în 10 mai 1930.

După doar 10 ani, din dorinţa de a salva statuia de urmările cedării Ardealului, conform Dictatului de la Viena, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni, în judeţul Alba, împreună cu Statuia ostaşului român (aceeaşi soartă a avut şi Monumentul latinităţii, fiind mutat la Turda).

“Ideea realizării unui monument care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu a apărut imediat după moartea acestuia. Prima luare de poziţie publică, prin care se afirma necesitatea unui monument pe măsura eroului român, a fost a lui Ioan Russu Şirianu, gazetar la ziarul Tribunei din Sibiu. La scurt timp după lansarea acestei propuneri, ideea a fost împărtăşită de Partidul Naţional Român din Transilvania şi Ungaria şi de Asociaţiunea ASTRA.

(…) În anul 1925, la iniţiativa Despărţământului ASTRA Târgu Mureş, este readusă în discuţie ridicarea unei statui care să amintească de faptele glorioase ale revoluţionarului Avram Iancu. Mai mulți intelectuali sprijină propunerea de a ridica o astfel de statuie în centrul oraşului Târgu Mureş, astfel că la scurt timp ia fiinţă un comitet pentru a se ocupa de organizarea unui concurs în vederea realizării proiectului. Din comitetul aflat sub conducerea prefectului mureşean N. Ionescu, alături de câţiva intelectuali ai urbei, a făcut parte şi primarul Târgu Mureşului, Emil Dandea.”

În 1978, în aceeaşi piaţă, dar la polul opus faţă de vechea amplasare a statuii lui Dimitriu-Bârlad, a fost dezvelit un alt monument ecvestru înfăţişându-l pe Avram Iancu, opera sculptorului Florin Codre.

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (mai cunoscută sub numele abreviat ASTRA) a fost prima instituţie culturală centrală a românilor din Transilvania care a jucat un rol important în emanciparea culturală şi politică a naţiunii române din Ardeal. A luat fiinţă la 4 noiembrie 1861 şi s-a constituit după modelul societăţilor academice ale vremii.

Un aport important adus pentru unirea Transilvaniei cu România îl au membrii ASTRA, o elită intelectuală transilvăneană care a făcut multe sacrificii pentru a apăra drepturile identitare și culturale ale românilor din Transilvania. Nu puțini dintre astriști au avut de suferit din cauza opresiunii din partea orânduirii de ocupație de pe teritoriul Transilvaniei, unii fiind amendați, arestați, închiși, torturați, pierzându-și avuțiile prin procese, hărțuiți doar pentru vina de a fi români. Nici acum situația  nu este mult diferită, asociațiunea fiind exclusă de la finanțarea activităților de către statul român, spre deosebire de alte asociații sau ONG-uri ale minorităților.

Mihai Fandel, glasul.info

Lasati un comentariu