Ziua Imnului Național. Istoric
Ziua Imnului Național se va marca la carei azi, 29 iulie 2022, de la ora 10,00.
Imnul Național a cunoscut șase forme de la constituirea sa, fiecare ilustrând regimul politic căruia au fost concepute și intonate.
Imnul „Deşteaptă-te, române!”, cântat pentru prima dată la 29 iulie 1848, şi interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, a fost ales după Revoluţia din Decembrie 1989, drept Imn Naţional al României.
Simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit Imn Naţional începând din anul 1990, iar prin Legea nr. 99 din 1998, data de 29 iulie a fost proclamată Zi a Imnului Naţional al României.
În varianta prescurtată, care conţine 4 din cele 11 strofe ale poeziei Un răsunet, imnul se interpretează de către cor şi fanfară cu ocazia ceremoniilor oficiale naţionale, a competiţiilor sportive oficiale internaţionale, cu ocazia deschiderii sesiunilor Camerelor Parlamentului, la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale de stat şi particulare, la radio şi posturile de televiziune. De asemenea, textul Imnului naţional al României este tipărit la începutul manualelor şcolare.
Orice naţiune şi orice stat se identifică fundamental în simbolurile sale esenţiale: drapelul, stema şi imnul.
„Puţine lucruri exemplifică mai bine coeziunea unei naţii decât atitudinea în faţa imnului naţional„, scria Radu Parashivescu.
Primul imn a fost intonat începând din 1862, la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării, se numea „Marşul triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor” şi fusese compus de Eduard Hübsch. Imnul, selectat în urma unui concurs public, amintea de Alexandru Ioan Cuza care devenise primul domnitor al Principatelor Unite.
După ce la 14 martie 1881 când România devenea regat, a fost necesar un nou imn de stat. Vechiul imn a fost înlocuit aşadar din 1884, cu „Trăiască Regele”.
Versurile aparţineau lui Vasile Alecsandri şi aminteau de regalitate şi Dumnezeu. Imnul a fost ulterior preluat şi inclus de George Enescu la sfârşitul lucrării sale „Poema Română”.
La 30 decembrie 1947 avea loc instaurarea republicii, care a dus şi la schimbarea imnului de stat. Noul imn naţional, al Republicii Populare Române, pe muzica lui Matei Socor, era intitulat „Zdrobite cătuşe” şi sugera, prin versurile dramaturgului Aurel Baranga, victoria proletariatului.
Acest imn s-a intonat pâna în 1953, când a fost înlocuit cu „Te slăvim, Românie”.
Imnul Republicii Populare Române avea muzica scrisă tot de Matei Socor, iar versurile poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu subliniau prietenia cu Uniunea Sovietică şi ideologia stalinistă.
Din 1977, este adoptat un nou imn, al României Socialiste. Imnul s-a numit „Trei culori cunosc pe lume”, iar textul era inspirat de un cântec patriotic scris de Ciprian Porumbescu, ale cărui versuri originale se refereau la culorile tricolorului. Se spune că adaptarea versurilor pentru noul imn i-ar fi aparţinut chiar lui Nicolae Ceauşescu.
„Trei culori” a fost intonat până în decembrie 1989, când a fost înlocuit cu „Deşteaptă-te, române!”, odată cu schimbarea regimului politic după revoluţia anticomunistă.
Versurile imnului au la bază poemul „Un răsunet” al poetului Andrei Mureşanu, publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, iar muzica imnului se crede că ar aparţine lui Anton Pann, deşi melodia, care avea o largă circulație în epocă, ar putea avea de fapt un autor necunoscut.
Varianta imnului „Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în data de 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicul Vâlcea şi de atunci imnul, cu puternic mesaj de patriotism şi libertate, a fost cântat în toate momentele cruciale din istoria României.
A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă, în Primul Război Mondial şi în Al Doilea Război Mondial, iar în timpul crizei care a urmat după 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania alăturându-se Aliaţilor, imnul a fost cântat spontan şi emis de toate staţiile radio.
Imediat după instaurarea dictaturii comuniste şi abdicarea regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 , „Deşteaptă-te, române!” şi alte marşuri sau cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu inchisoarea.
În ziua 15 noiembrie 1987, cu ocazia revoltei de la Braşov, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte imnul, desi mulţi dintre ei nu cunosteau bine versurile.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist „Trei culori”, şi a fost adoptat drept Imn Naţional al României, în 1990.
Timp de câțiva ani „Deşeaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.
În 1900, cântecul „Deşteaptă-te, române!”, în interpretarea solistului Alexandru Pascu, a fost înregistrat pe disc în SUA, iar în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti reunită cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală.
În acelaşi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.
Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI