Pagina principala / Istoric, Stirea Zilei / 4 Iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Guvernul Predoiu tace

4 Iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Guvernul Predoiu tace

Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon a fost promulgată la data de 18 noiembrie 2020 de către președintele Iohannis chiar dacă în Parlament, UDMR a votat împotrivă. Până și Parlamentul Ungariei a recunoscut acest tratat de la Trianon în noiembrie 1920.

De Ziua Tratatului de la Trianon guvernul Predoiu nu a emis niciun comunicat, nu a transmis niciun mesaj!

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat în urma căruia se consfințește Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Prin Tratatul de la Trianon se încheia astfel un război devastator, care a durat mai mult de patru ani (1914-1918), având aproximativ 20 de milioane de victime, militari și civili, care au fost uciși, răniți, supuși muncii forțate, prizonieratului, nevoiți să își părăsească domiciliile etc.
Partea I a Tratatului conține Pactul Societății Națiunilor, document care se regăsește în textul tuturor tratatelor de pace încheiate după primul război mondial.
Proiectul Societății Națiunilor a reprezentat prima încercare internațională de a materializa un sistem de securitate colectivă pentru soluționarea disputelor dintre state.
Delegația României la Conferința de Pace a fost condusă de Ion I.C. Brătianu, avându-l consilier pe probleme militare pe colonelul Toma Dumitrescu.

De remarcat Cuvântarea ținută la 18 ianuarie 1919, în ședința plenară a Conferinței de Pace, în care președintele Franței, Raymond Poincaré, afirma: „România nu s-a hotărât să lupte (în Primul Război Mondial n.n.) decât pentru înfăptuirea unității naționale căreia i se opuneau aceleași puteri (Austro-Ungaria și Germania, aflate în război cu Antanta, n.n.) prin constrângere și samavolnicie“.

Prin Tratatul de la Trianon, România nu ocupa teritorii străine, nu supunea alte popoare, ci își desăvârșea idealul secular pentru care luptaseră atâtea și atâtea generații de înaintași români.

În același spirit, în cursul tratativelor, Comisia americană, compusă din specialiști de înalt profesionalism și condusă de John F. Carter Jr., declara: „Românii trăiesc astăzi pe locurile unde au trăit cu cincisprezece secole în urmă strămoșii lor daci și romani“.

Departe de a fi oferit vreun cadou României, departe de a favorizat Statul român, Tratatul de la Trianon se limita numai a pune pecetea dreptului public internațional pe o incontestabilă realitate istorică: apartenența Transilvaniei la România, stat național unitar.

Adevărul este că pentru drepturile românilor din Transilvania au murit 40.000 de români numai în Revoluția din 1848-1849, iar în primul Război Mondial s-au jertfit sute de mii de soldați pentru Unirea Transilvaniei cu România Mamă.

Cel puțin patru județe din Ungaria ar fi trebuit să rămână în posesia României  dacă „aliații” din Primul Război Mondial nu ne-ar fi trădat și și-ar fi ținut cuvântul dat pentru sacrificiul celor între 500.000 – 800.000 de soldați români căzuți pe câmpurile de bătălie în acel cumplit război. Două dintre ele aveau și o însemnată populație românească. Imediat după ce România a cedat în urma Tratatului de la Trianon județele Bichiș și Cenad pe care le administrase statul român între anii 1919 – 1920, Ungaria începe o sălbatică și hidoasă campanie de deznaționalizare și asimilare prin maghiarizare forțată. Din peste 1 milion de români prezenți spre sfârșitul secolului XIX pe teritoriul Ungariei, azi se mai regăsesc în statisticile din Ungaria doar vreo câteva zeci de mii de români, restul căzând pradă maghiarizării.

Cultura contemporană din Ungaria se laudă acum cu intelectuali unguri ale căror nume reflectă origini pur românești și toponime pur românești.

Un exemplu: „György Moldova (n. 12 martie 1934 , Budapesta, Regatul Ungariei – d. 4 iunie 2022 , Budapesta, Ungaria) a fost un scriitor maghiar, unul dintre cei mai citiți scriitori maghiari contemporani.”

Centenarul Tratatului de la Trianon a fost  marcat așa cum se cuvine la Carei chiar dacă au existat mici incidente legate de manifestarea românească.

Sfințirea steagurilor și ansamblului reabilitat al Eroului Național Avram Iancu de la Carei. Marcarea Centenarului Tratatului Trianon