Comemorare Radu Ciuceanu – 12 septembrie 2025
Au trecut trei ani de la ziua în care l-am pierdut pe Profesorul martir Radu Ciuceanu. Este al treilea an în care am organizat o comemorare în memoriasa, de altfel parastasul de 3 ani.
De această dată, au fost prezenți mai mulți foști colaboratori, o mare și plăcută surpriză pentru mine, dar — ca de obicei — nu și fiul său.
Despre Profesorul Radu Ciuceanu a vorbit Constantin Buchet — Președintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
„…încerca săa facă dreptate…si noi, dupa puterile noastre, încercam sa-i evocam figura luminoasă, să-i ducem gândurile mai departe, sa apărăm institutul ca pe o fortăreață a ideilor, si a libertății si, până la urmă, de a spune si a nara adevărul istoric…”
„…când se închideau niste usi, dumnealui le deschidea…”
Si de asemenea, distinsul cercetător Corneliu Beldiman, acum pensionar, care a participat la toate pomenirile. Implicarea sa a fost deosebită, de data aceasta prezentând, printre lacrimi de emotie, o carte a lui Radu, programată să fie lansata pe 7 octombrie 2025: „Viața ca un balast”.
„…si am încercat sa facem ceva ce domnului Profesor îi plăcea foarte mult: să scoatem o carte…”
”…pentru el era ca o datorie…Si în mod nespreat am reusit sa scoatem această carte, care e proaspătă, caldă încă de la tipografie…pentru a marca acesti 3 ani…”
”…este o culegere a articolelor dumnealui din „Arhivele totalitarismului…proiect editorial al INST si al editurii Oscar Print”
„…si multumiri doamnei inginer care se ocupă an de an cu devotiune … dumneaei ne-a adunat azi aici…”
Si, as adăuga, recunoștință deplină domnului Corneliu Beldiman, de asemenea pentru tricolorul care a apărut pe crucea unde Profesorul Radu Ciuceanu — care, să nu uităm, a îndurat 15 ani de detenție politică în închisorile comuniste pentru țară si pentru Dumnezeu și a fost onorât în 2017 cu Crucea Patriarhală — își are locul de odihnă în eternitate.
Tot vineri, 12 septembrie 2025, a fost sfințită crucea de la mormântul unde se odihnesc sufletele mamei și fratelui Profesorului, Elena și Constantin Petru — ambii dedicați Mișcării Naționale de Rezistență din Oltenia, în care Radu a fost membru în Comitetul Director. Această cruce, pe care am comandat-o personal, a înlocuit în sfârșit lipsa, înca de la decesul din 1994 al Elenei, a însemnului crestin de mormânt și crucea simplă de lemn pentru Constantin Petru din 2017.
Daca literele pictate cu auriu pe crucea celor doi vor reusi să cinstească suficient viata si lupta lor pentru dreptate si adevăr, nu as sti să spun, dar ne străduim acum ceva mai multi să păstrăm amintirea acestor oameni atât de deosebiti.
Multumiri nu în ultimul rând si Părintelui Andrei pentru frumoasele slujbe … si Dumnezeu să-i odihnească în pace pe Radu, Elena si Constantin Petru!
Dr.ing. Sanda Florentina Popa
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei