Pagina principala / Economic / Superbugetarii care scapă de tăierea salariilor. Guvernul vrea să-i „roage” să nu-şi ia toţi banii

Superbugetarii care scapă de tăierea salariilor. Guvernul vrea să-i „roage” să nu-şi ia toţi banii

Pentru că, oficial, nu sunt bugetari, angajaţii companiilor de stat ar putea scăpa de reducerea cu 25% a salariilor, chiar dacă, în unele cazuri, câştigurile sunt de invidiat şi pentru mediul privat. Autorităţile vor să-i „roage” să accepte tăierea lefurilor.

Pentru că oficial nu sunt bugetari, angajaţii companiilor de stat scapă de salariile tăiate . Ministrul Finanţelor spune că există „posibilitatea” aplicării unei „taxe de solidaritate”, până atunci oficialii guvernamentali vor să-i „roage” pe superbugetari să-şi micşoreze singuri salariile.

Băsescu le-a transmis pedeliştilor intr-o intâlnire in spatele uşilor inchise că,dacă nu-i  aplică programul, dispar. Preşedintele a criticat „numirile politice”. Despre exemplul „acordeonistului de la Sănătate publică Dolj” şi celelalte mesaje date de şeful statului parlamentarilor puterii.

Politicienii au fost invitaţi să-şi doneze salariile într-un fond deschis de către independenţii conduşi de Gabriel Oprea.

PSD şi PNL urlă „populism”, aleşii PD-L îşi fac socoteala, iar liderii UDMR susţin că ei sunt filantropi mai vechi. Verestoy Attila: „Am luat-o înaintea preşedintelui. Am multe obligaţii filantropice”

Degringoladă totală în rândul directorilor de companii cu capital de stat, autorităţi, regii autonome, dar şi la CEC Bank, bancă de stat. Nimeni nu ştie dacă angajaţii din subordine vor intra sub incidenţa măsurii de reducere cu 25% a salariilor convenită de Guvern cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional. Dacă şi ei ar fi afectaţi de tăierea lefurilor, care sunt mult mai mari decât cele ale profesorilor, medicilor sau funcţionarilor din ministere, statul ar încasa sume importante, de ordinul sutelor de milioane de euro.

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a enunţat posibilitatea aplicării unei „taxe de solidaritate” pentru cei care lucrează în companiile la care statul este acţionar majoritar şi au venituri „peste un anumit nivel”, fără a preciza însă care este acesta. Andreea Vass Paul, consilier personal al premierului Emil Boc, a plusat, arătând că o asemenea taxă ar trebui aplicată şi politicienilor. „Mi-aş dori ca toţi politicienii, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziţie, care îşi permit, să contribuie la Fondul Soli-daritatea. Am convingerea că decidenţii politici care s-au perindat la guvernare poartă mare parte din responsabilita-tea pentru deciziile care s-au luat în ultimii ani şi care au construit acest sistem public slab performant, un stat român asistenţial social care a premiat nemunca”, a declarat ea .

În plus, ea a sugerat o altă modalitate de micşorare a salariilor. „O metodă ar fi ca acolo unde statul este acţionar majoritar să-i rugăm să convoace Consiliile de Administraţie şi să voteze un buget care să prevadă scăderea salariilor. Lucrurile vor deveni clare după şedinţa de Guvern de miercuri”, a concluzionat Andreea Vass Paul.

Şeful CNADNR: „Aşteptăm lămuriri”

Până să vină mai multe lămuriri de la Guvern, directorii companiilor respective nu ştiu ce să creadă. „Aşteptăm să vedem ce se hotărăşte. De câte ori s-a aplicat ceva la nivelul ministerului, prin extensie ne-a atins şi pe noi”, a declarat pentru Gândul directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Dorina Tiron. Compania are 6.400 de angajaţi, iar câştigul mediu brut este de 1.976 de lei.

Nedumerit este şi directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. „Încă nu s-a luat o decizie, nu ştie nimeni cum va fi pusă în practică această măsură. Noi nu suntem bugetari, iar subvenţia nu o primeşte Metroul, ci călătorul”, ne-a declarat el…

La Metrorex sunt în momentul de faţă 4.250 de salariaţi, cu un venit mediu net de 2.800 de lei. La fel de „în ceaţă” sunt şi şefii de la Autoritatea Rutieră Română, Iancu Crăciunoiu, şi de la Autoritatea Feroviară (AFER), Dinu Drăgan. Amândoi spun că instituţiile pe care le conduc sunt extrabugetare, dar că nu se pot pronunţa asupra includerii sau neincluderii lor în măsurile de austeritate anunţate de Executiv.

Tot la stat lucrează şi cei 6.679 de angajaţi ai CEC, însă nici soarta salariilor lor nu este cunoscută. „Aţi văzut dumneavoastră vreo hotărâre scrisă de la Guvern ? Când o să iasă hotărârea vom vedea”, a replicat preşedintele bănci, Radu Graţian Gheţea, la auzul întrebării adresate de Gândul.

Cei mai mulţi angajaţi la stat şi cei mai bine plătiţi sunt însă cei de la companiile aflate în subordinea Ministerului Economiei, condus de Adriean Videanu. La Hidroelectrica, venitul mediu net este de 5.020 de lei, la Compania Naţională a Huilei de 3.004 lei, iar la Complexul energetic Craiova, de 3.610 lei. „Nu suntem bugetari, trăim pe propriile noastre picioare. Până nu văd ceva oficial, nu pot să mă pronunţ”, a spus directorul acestuia din urmă, Constantin Bălăşoiu.

sursa  Gandul