Ajutor internaţional pentru cercetări arheologice la Tăşnad

• publicat la: 26 July 2014
Ajutor  internaţional pentru cercetări arheologice la Tăşnad

 

La situl arheologic din Tăşnad  “La Sere”, lucrează  de mai bine de 3 ani, un grup de studenţi de la Universitatea din Londra, care provin din mai multe ţări ale lumii, fiind pasionaţi de arheologie. Aceştia au scos la iveală, pe parcursul săpăturilor arheologice , fragmente şi vase de ceramică, unelte din perioada neolitică timpurie, situl de la Tăşnad fiind foarte bine prezervat. Scopul proiectului de cercetare este investigarea istoriei acestor locuri şi a modului în care trăiau aici oamenii cu  multe milenii în urmă.

Vineri,25 iulie 2014,ne-am deplasat la Tăşnad  unde în aceste săptămâni lucrează grupul de arheologi veniti din Anglia.Am dorit să aflăm şi să vă împărtăşim cât mai multe date despre situl arheologic   “La Sere” de la Tăşnad şi a discuta  cu cercetătorii  care muncesc aici.

Cazarea arheologilor englezi  este asigurată  la un hotel din preajma ştrandului termal,de Ciprian Astalos,arheolog la Muzeul Judetean, care  a studiat la Universitatea Babeş Bolyai şi University College London.Din 2001 lucrează la situl arheologic de la Tăşnad împreună cu colegul lui Cristian Virag de la Muzeul Judeţean .Au mai avut colaborări şi cu regretatul  careiean Neţa Iercoşan,descoperitorul sitului arheologic Tăşnad.

,,Acest proiect de cercetare al sitului arheologic Tăşnad este o cooperare internaţională între Muzeul Satu Mare şi Institutul de Arheologie din Londra care ţine de Universitatea din Londra (University College London). Grupul de studenţi străini sunt conduşi de profesoara de arheologie, Ulrike Sommer care predă la Universitatea din Londra. Este un sit arheologic important din epoca neolitică care datează de aproximativ 6000-5500 î.Hr. Şi anterior venirii lor au fost numeroase săpături arheologice făcute de Muzeul din Satu Mare, săpături care au salvat vestigiile pe locurile unde s-au făcut hotelurile, casele de vacanţă, piscinele din preajma ştrandului termal.Sunt descoperite cantităţi mari de ceramică (fragmente de vase, mai rar vase întregi), unelte din piatră, figurine din lut, morminte, etc. Toate descoperirile se depozitează la Muzeul Judeţean Satu Mare.

Cu echipa britanică facem o cercetare foarte amănunţită a sitului neolitic pentru a recontitui modul în care au trăit oamenii în trecut şi modul în care s-a format situl. Se înregistrează totul cu aparatură, echipa are aparatură specifică, şi prin desen. Tot materialul găsit este spălat, inventariat şi introdus într-o bază de date. De asemenea, luăm numeroase mostre de sol, care sunt spălate în vederea identificării de eventuale seminţe carbonizate, acestea ar duce la a ne da seama ce mâncau oamenii de atunci, ce plante cultivau, cum era viaţa lor de zi cu zi.Oasele de animale ne oferă indicii despre hrana locuitorilor de atunci.

Acest sit arheologic este important pentru că este legat de începuturile vieţii agricole în această zonă a Europei şi poate fi un reper în studiul răspândirii agriculturii pe parcursul a mai multor milenii, începând din Orientul Apropiat ( Irakul de azi, Iran, Siria), spre sudul, apoi centrul şi în cele din urmă, vestul Europei şi Anglia, de unde vine grupul de studenţi.

Lucrăm cu studenţi din anul I şi anul II, care îşi fac practica aici, sunt unii dintre ei care vin pentru al doilea an consecutiv la Tăşnad,a declarat pentru Buletin de Carei,Ciprian Astaloş.

Grupul de 26 studenţi de la Universitatea din Londra  cercetează situl arheologic Tăşnad din 2012. Vizitează din 2009 România.

Vrem să vedem şi să cercetăm cultura din fiecare zonă a Europei. Noi încercăm să reconstituim, pe baza oaselor, a vaselor pe care le descoperim, modul de viaţă al oamenilor din trecut. La Tăşnad am găsit un sit care este foarte bine prezervat şi are un potenţial mare. Proiectul este unul mai amplu, care se va desfăşura de-a lungul a cinci ani şi preconizăm că vor mai fi aproximativ 2 ani.Zilele acestea nu s-au putut face săpături din cauza vremii ploioase din această perioadă, solul este impracticabil, este plin de mâl, pe care va trebui să-l îndepărtăm pentru a ne face munca.’’

Doamnei profesoare Ulrike Sommer îi place să facă săpături arheologice, este o pasiune de a investiga urmele trecutului. A făcut săpături arheologice şi în Irak, unde a excavat şi a făcut localizarea primilor agricultori, a culturii agricole străvechi, din Irak s-a pornit cultura de grâu şi orz. Acolo au fost animale sălbatice ca oaia şi capra, care au fost ulterior domesticite.

Profesoarei îi place foarte mult România, pentru că este o ţară frumoasă, unde a întâlnit mulţi oameni frumoşi şi primitori, a întâlnit colegi de breaslă cu care a colaborat foarte bine.Cu  cei din Satu Mare a legat o prietenie şi o colaborare frumoasă şi a vizitat şi alte situri arheologice din ţară.A  trecut si  pe la  situl arheologic Bobald din zona Carei.  Săpăturile durează 6-7 săptămâni şi speră să termine săptămână viitoare cercetările din acest an: ,,Grupul este format din 26 de studenţi din ţări diferite ca Brazilia, Portugalia, Anglia şi au fost studenţi şi din România. Studenţii de la universitatea engleză studiază cultura română, iar situl din Tăşnad este un stagiu de practică, este parte din ceea ce trebuie să facă pentru obţinerea licenţei în arheologie’’   mai adaugă Ulrike Sommer pentru Buletin de Carei.

Am stat de vorbă cu Alex Bliss, un tânăr englez care şi-a ales să-şi facă lucrarea de licenţă pe situl arheologic Tăşnad. El este în ultimul an la facultate şi vine pentru al doilea an consecutiv în România, la Tăşnad. Este pasionat în a cerceta trecutul, de a vedea cum au trăit în neoliticul primitiv  oamenii şi de a le reconstitui pas cu pas, punând cap la cap indiciile descoperite modul lor de viaţă şi de raportare la natura înconjurătoare.

Îi place foarte mult cultura românească şi oamenii din România şi ar vrea să se întoarcă în ţara noastră, poate chiar pentru a lucra aici ca arheolog.

Alex, împreună cu profesoara de arheologie şi cu arheologul Ciprian Astaloş ne-au arătat cu mult entuziam obiectele pe care le-au descoperit la situl din Tăşnad  “La Sere”. Ne-au arătat un obsidian, care este o rocă vulcanică asemănătoare sticlei, este foarte ascuţită şi era foarte bună pentru uneltele pe care le confecţionau oamenii de atunci. Le puteau combina cu celelalte obiecte confecţionate din os pentru a realiza de exemplu săgeţi şi cuţite şi a crea şi topoare pentru a tăia copacii. Ne-au arătat şi obiecte pe care le foloseau ca râşniţe pentru a zdrobi grâul şi a face făină. Toate aceste obiecte descoperite sunt elementele dintr-o poveste, povestea de viaţă a oamenilor din trecut care au trăit în această zonă istorică străveche.

Ajutorul oferit de echipa sosită din Anglia este nepretuit si este imbucurător faptul că arheologii se simt bine in aceste locuri,că s-au integrat repede si că isi doresc să revină.

Sit-ul arheologic “La Sere” de la Tăşnad este  unul din cele mai întinse şi bogate situri Starcevo-Criş cunoscute în nord-vestul României: locuinţe de suprafaţă, bordeie, gropi menajere, morminte. Materiale descoperite sunt   ceramică de bună calitate tipică, industria litică în special a obsidianului bine dezvoltată, plastică. Situl a fost afectat de apele Cehalului pe de o parte, iar pe de alta de lucrările de extindere a ştrandului Tăşnad.

Descoperirile arheologice validate de mărturii istorice demonstrează vechimea şi continuitatea vietuirii umane pe actuala vatră a Tăşnadului, din neolitic până in zilele noastre. Localitatea a primit statutul de oraş în anul 1968, iar în prezent are o populatie de 10 mii de locuitori. Orașul Tășnad se află în partea de sud-vest a județului, la o distanță de 60 km de la reședința județului, și 25 km de la Carei.

AnaMaria Roman

Daniela Ciută

comentarii

de Tiberiu Vanca la 28 July 2014 - 11:39

Avem dreptul să scrutăm trecutul, să-l realcătuim şi reconstrui cu ochii minţii şi se pare că autoritatea specializată sătmăreană o face nu numai cu succes cât şi cu emoţia şi hărnicia specialiştilor şi îndrăgostiţilor de scormonirea istoriei din Anglia. Articolul mi-a creat o mare bucurie.

Lasati un comentariu