Oaspeți la Ianculești și Marna-Nouă

• publicat la: 17 July 2016
Oaspeți la Ianculești și Marna-Nouă

Despre frumusețea locurilor întâlnite în satul Ianculești ce aparține de UAT Carei s-a dus vestea. Nu degeaba pământurile ianculeștenilor sunt atât de râvnite. Satul a luat naștere acum mai bine de 90 de ani  când, urmare a aplicării Reformei Agrare, aici au sosit  urmași ai eroului Avram Iancu din Țara de Piatră. Nu bine au prins cheag și și-au întemeiat gospodăriile că au și fost izgoniți după cedarea Ardealului în 1940. La reîntoarcerea lor din refugiu  în 1945 au găsit totul distrus. Oameni hotărâți și dârji din fire, au luat totul de la capăt. Au reparat biserica și crucea pângărită în timpul ocupației, potrivit documentelor rămase de la preotul Munteanu.

Astăzi, satul este unul dintre cele mai frumoase din județ datorită peisajului întâlnit și a plantărilor de arbori  ajunși acum la maturitate. Din nefericire, localitatea  iese în evidență nu numai la capitolul frumusețe naturală ci și  prin  menținerea sa la stadiul de  ev mediu de către  tot ce înseamnă autorități.

http://www.buletindecarei.ro/2015/10/satul-ianculesti-din-uat-carei-povara-frumosului.html

La Ianculești mai poți circula pe drumuri de pământ, poți întâlni un lac mirific înconjurat cu SÂRMĂ GHIMPATĂ,

mai poți  constata că se depun toate eforturile pentru a distruge comunitatea românească prin privarea sătenilor de existența unei școli, a unui Cămin Cultural, a transportului în comun către oraș sau a lipsei oricărei posibilități de a urmări un post de televiziune local. Nici la internet nu ai ușor acces.

În aceste condiții, moții din Ianculești se încăpățânează să organizeze  an de an Festivalul Zilele Iancului. Ajuns la cea de-a XVII-a ediție, evenimentul a deranjat  clasa conducătoare de la Carei de care aparține din punct de vedere administrativ satul și  a fost  refuzat a fi susținut . Până la clarificarea încercărilor de a prelua conducerea satului de unul din președinții aliați ai UDMR Carei, în căutare de domiciliu.

Buletin de Carei a prezentat  constant toate derapajele de la legalitate  din satul ancorat în altă epocă și totuși atât de râvnit. Materialele au atras atenția  unor cititori care au fost curioși să vadă cu ochii lor   cum arată …Căminul cultural de exemplu.

Grupul de 3 persoane care a sosit la Ianculești duminică 17 iulie a fost format din renumitul pictor Aurel Țenț și familia domniei sale. Aurel Țenț este un artist foarte activ, de numele dânsului se leagă nenumărate expoziții personale și de grup atât în județ, în țară cât și în străinătate.

Prima oprire a fost la biserica satului. Preotul Sorian a înconjurat cu căldură micul grup și a  oferit  preț de jumătate de oră  date despre istoricul comunității în care slujește de aproape 40 de ani.

Oaspeții au vizitat apoi școala, de fapt ce a mai rămas din ea. Se pare că autoritățile așteaptă cuminți degradarea totală a clădirii pe care delegatul sătesc  a revendicat-o pentru preluare în gestiune și amenajare sală de nunți sau alte actrivități culturale. Distrugere prin delăsare intenționată pentru ca nu cumva comunitatea românească să aibă activități culturale pe plan local. Sau poate primăria mun.Carei  nu este capabilă să administreze clădirile pe care le are în subordine?

La vederea stadiului în care se prezintă Căminul Cultural oaspeții au rămas fără grai.

De la ultima vizită a Buletin de Carei la căminul Cultural, vegetația a cuprins toată curtea din față, devenind o junglă veritabilă.  Același Bine ați venit ne-a primit la intrare.

Localnicii au fost deosebit de primitori și deschiși la dialog.

Următoarea oprire a fost la Marna, alt sat de moți din Câmpia Careiului.

La Muzeul satului, mărnencele au oferit un moment inedit prin punerea în funcțiune pentru scurt timp a războiului de țesut, o piesă nelipsită din gospodăria oricărui român.

Oaspeții au vizitat și biserica satului, renumitul Platan  din Marna  dar au simțit și gropile ce împânzesc toate drumurile satului de moți.

Ca o curiozitate, niciunul  dintre satele de moți din Câmpia Careiului nu este menționat în niciun ghid turistic  județean sau în vreo broșură editată pe plan local. Comunitățile de moți din jurul Careiului au reușit să își păstreze nealterat portul , limba, tradițiile și obiceiurile lor moștenite din moși strămoși. Tradiționala șezătoare prezentată în cursul anului 2015 în satele de moți dar și la Festivalul de folclor de la Mangalia  denotă că inexistența unui Cămin Cultural nu a dus la dispariția  obiceiurilor dar a dus la constatări legate de modul de administrare  pur politic a clădirilor de către Primăria  mun.Carei.

Buletin de Carei

Lasati un comentariu