Pagina principala / Eveniment / 136 de ani de la naşterea geniului sculpturii româneşti

136 de ani de la naşterea geniului sculpturii româneşti

„Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă.
Si când am constatat că n-o pot afla,
m-am oprit; parcă cineva nevăzut
mi-a dat peste mâini – Constantin Brâncuşi ”

Astăzi se împlinesc 136 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi, importantă personalitate a artei moderne, membru titular post-mortem al Academiei Române.

Născut la Hobiţa, în judeţul Gorj, el a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, unde a fost ajutat de preotul Gerota, tatăl viitorului mare chirurg, Dimitrie Gerota, de care l-a legat o mare şi durabilă prietenie. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, „Cap de copil”, „Supliciu”, „Domnişoara Pogany” sau „Prometeu”, se numără printre sculpturile care l-au făcut celebru pe Brâncuşi în întreaga lume .

Constantin Brâncuşi a fost un sculptor român cu contributii covârşitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.
Viziunea lui Brâncuşi asupra vietii era influenţată atât de Platon cât si de conceptele filosofilor orientali.

Constantin Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenta imitatiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esentei lucrurilor, a dinamismului formei, a unit sensibilul cu spiritualul.
In opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi lumea a ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale in traditiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti.
Brâncuşi este, neindoielnic, un asemenea moment al constiintei artei moderne, care concentreaza sensurile unei intregi ere a evolutiei spiritului creator.

Reprezentant al miscării artistice moderne, Constantin Brâncuşi este considerat de mulţi ca fiind cel important sculptor al secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei si utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românesti cu rafinamentul avantgardei pariziene.
Brâncuşi a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realităţii, la exprimarea esenţei lucrurilor si a reinnoit in mod revolutionar limbajul plastic, imbogăţindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât si importanţa acordată luminii si spatiului sunt trăsăturile caracteristice ale creatiei lui Brâncuşi. Studiile referitoare la opera lui Brâncuşi impărtăşesc, fără excepţie, o concluzie formulată in termeni lipsiti de echivoc: arta brâncuşiană constituie una din sursele ideilor esentiale pe care se clădeşte civilizatia vizuală a secolului al XX-lea. Brâncuşi a scos in evidenţa lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii.

Din 1963 până astăzi, au apărut in toate partile lumii peste 50 de carti si monografii si mii de articole si studii despre Constantin Brancusi, determinand in mod decisiv locul lui ca artist genial si chiar ca „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” (Jean Cassou). In 1937, cunoscutul sculptor englez Henry Moore scria: ” Brâncuşi a fost acela care a dat epocii noastre constiinta formei pure”. Unul dintre cei mai importanti arhitecti contemporani, Frank Gehry indică cu precizie influenţa pe care a avut-o asupra sa marele sculptor român Constantin Brâncuşi.

comentarii