Pagina principala / Eveniment, Stirea Zilei / Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie

Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie

Unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul si marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, era de origine din Tesvi  în Galaad. Tradiția apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Prorocului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era preot. Se spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacăra, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți. Încă din copilărie, ținea strict toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumnezeu.

Peste 153.000 de români isi aniversează onomastica, vineri, de Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, anunţă Ministerul Administratiei si Internelor.

Dintre cei 153.353 de români aniversati de Sfântul Ilie, 113.355 sunt bărbati, iar 39.998 sunt femei, se arată intr-un comunicat remis Ziare.com.

Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, majoritatea românilor care isi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie, respectiv 107.506, poarta numele de Ilie, alti 3.270 Iliuţă, iar 2.191 Lica. De asemenea, 278 de bărbaţi se numesc Eliade, 85 Ilies si alti 15 Ilius.

Statisticile puse la dispozitie de structura specializată a Ministerului Administratiei si Internelor arată ca majoritatea femeilor, respectiv, 14.343, poartă numele Ilinca, iar 10.514 numele Liana. Acestora li se adaugă 5.554 de femei care poartă numele de Lia, 4.658 Iliana si alte 1.761 răspund la numele Lica.

Sărbatoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, cunoscut ca patron spiritual si protector al aviatorilor români, este si prilej de omagiere si aniversare a pionierilor aerului.

Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserică pentru a fi sfintit după care, intoarse acasă, il puneau pe foc iar cenuşa rezultatş o foloseau in scopuri terapeutice atunci când copiii lor faceau bube in gură.

În această zi se citeşte acatistul Sfântului Ilie.

Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei păstrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezându-se că numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

De Sfântul Ilie, românii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care il scuturau ca sa dea de pomană merele cazute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migală.

In vechime, se obisnuia ca in această zi să se organizeze intalniri ale comunitatilor sătesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau târguri de Sânt-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele păstrate până in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, ce durau mai multe zile si erau considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufleţită de muzică si se făcea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.