Opriţi măcelul din Natura României!
În data de 28 noiembrie 2012 între orele 18 şi 20 în mai multe oraşe ale ţării vor avea loc manifestaţii de protest, susţinute de organizaţiile membre ale Alianţei pentru Diversitatea Naturii, cu tema: Opriţi măcelul din Natura României!
Acţiunile vor avea loc la Bucureşti (lângă fântâna de la Universitate), la Cluj Napoca (în Piaţa Unirii) şi la Timişoara (lângă catedrală) şi vor consta în afişarea de bannere şi afişe pentru conştientizare publică în vederea problemelor cu care se confruntă natura României în prezent: tăierile de păduri, masacrul faunei, proiectele ce distrug natura şi totodată, slaba reacţie a autorităţilor referitor la aceste probleme.
Organizaţiile ce s-au regrupat în mişcarea Alianţa pentru Diversitatea Naturii au decis sa formuleze o petiţie cu privire la problemele mai sus menţionate, peţitie ce a adunat până în momentul de faţă peste 1500 de semnături online şi care va fi înaintată autorităţilor statului în perioada următoare protestului.
Manifestaţiile din 28.11.2012 se doresc a fi paşnice şi apolitice, fiind organizate pentru aceleaşi revendicări cuprinse şi în textul petiţiei prezentat mai jos:
Petiţie: Dezastrul din natura României trebuie să înceteze!
Destinatari: Guvernul României, Preşedintele României, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Agenţia Natională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile judetene, Garda Naţională de Mediu şi comisariatele judeţene
Ne exprimăm profunda îngrijorare şi revolta faţă de managementul dezastruos al resurselor naturale şi al biodiversităţii din Carpaţii româneşti pe care îl consideram un atentat la viitorul nostru.
Dintre problemele grave ce afectează generalizat şi brutal patrimoniul natural al ţării noastre menţionăm:
1) Taierile masive si iresponsabile de paduri, au dus la situatia ca in prezent 29% din suprafata României sa mai fie impadurita, fata de media padurilor Uniunii Europene, care este de 42%. Jumatate, mai exact 48,95% din suprafetele despadurite in perioada 2000-2011 se afla în actualele arii protejate.
Mai grav este faptul ca sunt vizate si afectate chiar padurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase.” (sursa: Greenpeace)
2) Demararea „goanei dupa energia verde” ofera posibilitatea construirii a sute sau chiar mii de microhidrocentrale pe raurile de munte. Practic orice curs de apa este amenintat! Aceasta inseamna distugerea ireversibila a unor sectoare de rau prin captarea apei si modificarea albiei. Situatiile intalnite pe raurile pe care s-au demarat astfel de proiecte ne alimenteaza temerile si ne permit sa anticipam dimensiunea dezastrului: kilometri intregi de albie rasi de pe suprafata pamantului cu toata fauna si flora existenta, indiguiri, dinamitari de stanci, sectoare de albie secate etc. Daca microhidrocentralele vor fi introduse pe toate cursurile de apa vorbim practic de disparitia unui intreg ecosistem sau a unor specii emblema din fauna acvatica: pastravul, lipanul sau aspretele. Mentionam ca productia de energie in cazul microhidrocentralelor este foarte redusa si prin dimensiunea distrugerilor cauzate aceasta energie poate avea orice culoare, mai putin „verde”.
3) Alocarea recenta in septembrie 2012 a unei cote de vanatoare pentru speciile de carnivore mari este o imensa eroare! Nu este singulara si in alti ani s-a procedat la fel, in conditiile in care vanarea lor este strict interzisa de legislatia romaneasca si de cea comunitara. Astfel, in Romania se practica un adevarat macel. Pentru speciile strict protejate de carnivore mari, normal ar fi sa se permita doar derogari punctuale in cazul exemplarelor care pun in pericol viata oamenilor sau a animalelor domestice. Prin aceast atentat la existenta speciilor de carnivore mari se creaza un dezechilibru in structura populatiilor si o depreciere a fondului genetic pe termen lung. Doar in 2012 s-a aprobat in conditiile mentionate anterior vanarea a 365 exemplare de urs, 520 de exemplare de lup si 420 pisici salbatice. In cazul lupului de exemplu, expertii independenti estimeaza o populatie de 2000 de indivizi la nivel national, asta inseamna ca mai mult de un sfert din populatia de lupi va fi vanata doar in acest sezon.
4) Construirea de obiective industriale, noi statiuni turistice si sosele asfaltate in zonele cu peisaje naturale intacte afecteaza puternic echilibrul ecosistemelor. Aceasta practica produce pe de o parte fragmentarea habitatelor si reducerea biodiversitatii iar pe de alta parte antropizarea si implicit scaderea valorii turistice a peisajului natural. In timp se va ajunge la pierderea potentialului ecoturistic urias pe care il are Romania, devenind o destinatie turistica banala ce nu va mai avea nimic de oferit in plus la capitolul patrimoniu natural fata de tarile din Vestul Europei.
5) Carentele din legislatia de mediu, laolalta cu lipsa/incapacitatea mijloacelor de control si sanctiune sau mai rau, reaua vointa si cardasia unor actori din sistem au dus la o situatie inadmisibila, in care agresiunea asupra naturii si jaful pe toate directiile sunt complet scapate de sub control.
Solicitam Guvernului României, ministerelor si agentiilor de resort sa ia urmatoarele masuri (în mod direct sau prin structurile administrative subordonate):
I – Controlul si sanctionarea severa a actiunilor de taieri ilegale de paduri si a comertului cu lemn, astfel incat lemnul al carui provenienta nu poate fi justificata sa nu mai poata fi valorificat precum si implementarea unor programe de reimpadurire si refacere a zonelor afectate.
II – Implementarea practica a masurilor de protectie privind padurile virgine, si a celor cu valoare ridicata de conservare, dupa evaluarea situatiei in teren efectuata impreuna cu specialisti independenti.
III – Interzicerea construirii de MHC in Ariile naturale protejate, si permiterea acestora doar in afara lor, doar cu evaluarea completa a efectelor asupra mediului si biodiversitatii, bazata pe o procedura speciala pentru microhidrocentrale, definita si agreeata de minister cu specialisti ecologi independenti
IV – Anularea derogarilor generale si anuale bazate pe ideea falsa a controlului efectivelor populatiilor de carnivore mari si acordarea oricarei derogari in mod punctual doar atunci cand acest lucru se impune.
V – Oprirea construirii de noi obiective si exploatari industriale, statiuni turistice de masa si sosele asfaltate in zonele cu peisaje naturale intacte, mai ales in arealele ce constituie arii naturale protejate. Infrastructurile turistice si de acces sa fie realizate in zonele periferice ale acestor zone naturale intacte iar in interiorul lor sa fie permis si promovat doar turismul neinvaziv si nemotorizat.
VI – Inasprirea legislatiei si pedepsirea drastica a celor ce se fac vinovati de agresiuni asupra naturii de genul celor de mai sus, indiferent de pozitia lor sociala.
Daca aceste masuri nu vor fi cuprinse in politicile nationale legate de mediu si nu vor constitui o prioritate imediata, cu trendul actual fauna, flora, si habitatele din tara sunt, si vor fi in continuare afectate dramatic iar Romania risca sa ramana fara atuurile ce o plaseaza (deocamdata) in fruntea Europei la capitolul natura salbatica – biodiversitate.
Atât la mişcarea ADN, cât si la petiţia lansată au aderat până acum următoarele organizaţii, lista rămânând dechisă:
1 Clubul Alpin Român – Secţia Universitară Cluj
2 Clubul de Cicloturism Napoca
3 Asociaţia Kodiak, Cluj-Napoca
4 Clubul Extreme Explorer, Cluj-Napoca
5 Clubul Montan Apuseni, Cluj-Napoca
6 Asociaţia de Turism Activ Cluj
7 Clubul Alpin Pathos, Râmnicu Vâlcea
8 Organizaţia Naţională Cercetaşii României
9 CS Alternative Timişoara
10 Clubul Orca, Cluj-Napoca
11 Asociaţia Altitudine, Timişoara
12 EcoClub Timişoara
13 Asociaţia Alpiniştilor Pajura Turda
14 Clubul Sportiv Clujul Pedalează
15 Asociaţia Ecocivica, Bucuresti
16 Asociaţia Eco-Logica, Braşov
17 Centrul Local ONCR „Heintz Dezideriu” Sibiu
18 C.T.E. Transmont Fagaraş
19 Asociaţia ARIN, Brăila
20 Montan Grup Prietenii Naturii, Timişoara
21 Asociaţia Kogayon, Costeşti, Vâlcea
22 Asociaţia Natura Transilvaniei Cluj-Napoca
23 Asociaţia Montană Carpaţi, Bucureşti
24 Clubul de Turism Concordia, Lugoj
25 Asociaţia Rangerilor din România
25 Asociaţia pentru dezvoltare durabilă ViitorPlus
26 Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iaşi
27 Institutul Verde, Bucureşti
28 Asociaţia Valea Soarelui, Târgu-Mureş
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr