Pagina principala / Economic / De ieri benzina costă mai mult în România decât în Austria

De ieri benzina costă mai mult în România decât în Austria

Benzina în România, al cincilea producător de petrol la nivel european care-şi acoperă 40% din necesarul intern de petrol, este de ieri mai scumpă decât în Austria sau Luxemburg, printre cele mai bogate state din UE, dar sărace în resurse.

La motorină, scumpirea de 1 aprilie a propulsat piaţa locală în primele zece state în funcţie de preţ, în compania „selectă“ a unor ţări precum Marea Britanie, Suedia sau Danemarca şi înaintea unor economii precum Germania sau Franţa.

De ieri preţurile la carburanţi au crescut cu 41 de bani pe litru, cu aproape 7% de pe o zi pe alta, aceasta fiind cea mai mare scumpire aplicată vreodată peste noapte.

Aşa cum au anunţat, de dragul profiturilor, petroliştii nu au internalizat nimic din această scumpire, transferând totul către consumatori. Guvernul spune însă că a luat această măsură pentru a proteja viaţa şoferilor de şoselele „anacronice“ pe care circulă, banii din acciză urmând să fie alocaţi pentru drumuri noi.

Ieri, la 6:18 dimineaţa, preţurile carburanţilor Petrom din benzinăria de pe strada Lucreţiu Pătraşcanu au crescut cu 41 de bani pe litru, după ce guvernul Ponta a mers mai departe cu introducerea accizei de 7 cenţi pe litru. Dacă pe 31 martie seara un litru de benzină standard 95 costa 5,920 de lei la staţia Petrom amintită mai sus, acum el costă 6,330 lei, cu 41 de bani în plus. Un litru de motorină extra care costa 5,950 lei a ajuns la 6,360 lei, cu aproape 7% mai mult. Benzina extra 99 a ajuns să coste 6,810 lei pe litru. Reprezentanţii Petrom nu au comentat până la închiderea ediţiei.

„Cei 7 eurocenţi pe litru corespund unei creşteri a preţului de 0,41 de lei pe litru (0,35 de lei acciza şi 0,06 lei TVA)“, spun reprezentanţii KMG Rom­pe­trol. Potrivit acestora, media preţurilor de ieri în re­ţea­ua de benzinării Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa locală, a fost de 6,28 de lei pe litrul de benzină Efix şi 6,35 de lei pe litrul de motorină Efix.

De ce a fost introdusă această taxă?

„Guvernul este obligat să aplice această măsură având în vedere mulţi factori, printre care şi viaţa şoferilor. În ultimii 10-15 ani, de când transportul pe şosea a luat un avânt considerabil, foarte multe vic­ti­me au căzut pradă şoselelor noastre anacronice. S-a ajuns la concluzia că trebuie luată o măsură pentru a accelera construcţia de autostrăzi“, a declarat Ionel Blă­culescu, consilier economic al premierului Victor Ponta în cadrul emisiunii ZF Live de ieri. Creşterea de 41 de bani a fost estimată de petrolişti înainte de apli­carea accizei şi în ciuda negocierilor dintre stat şi companiile de profil, scumpirea a fost aplicată întocmai, în ciuda faptului că toţi jucătorii din piaţă au estimat contracţia cererii cu circa 1-3% după aplicarea acestei noi taxe.

Toată scumpirea, transmisă către consumator

„De ce să împărţim scumpirea? Nu am văzut în alte ţări să se împartă aceste scumpiri pentru că până la urmă sunt bani care ajung exclusiv la guvern, nu la com­panie. Mie mi-ar plăcea ca preţurile să fie mai mici pentru că ar cumpăra consumatorii mai mult“, spunea la finalul anului trecut Manfred Leitner, mem­bru al directoratului OMV responsabil de ra­finare şi marketing, întrebat dacă grupul austriac, ac­ţio­narul majoritar al Petrom, nu a luat în calcul inter­na­lizarea unei părţi din această scumpire astfel încât să protejeze cererea oricum slăbită de criză.

Anul trecut Petrom a ajuns la un profit record de un miliard de euro.

Şi reprezentanţii KMG Rompetrol au declarat că introducerea taxei de 7 cenţi pe litru este un element inde­pen­dent de activitatea ope­ra­ţio­nală a companiei. „Aceste companii ne vând nouă la cotaţiile inter­naţionale, spun că nu doresc şi nu sunt de acord să ab­soar­bă din profitul lor parte din această acciză, însă o vor face cu sau fără voia lor pentru că printr-o scădere a cererii pierderea ob­ţinută este cu mult mai mare decât dacă soli­da­ri­zează şi absorb o parte din această acciză“, a mai spus Blănculescu.

Potrivit acestuia, im­pac­tul scumpirii carbu­ran­ţilor „nu poate fi într-atât de dur şi de greu asupra activităţii eco­nomice.“ „Anticipez pentru urmă­toa­rele 3 luni ca preţul să scadă cu cel puţin 50% din această creştere de 41 de bani şi litrul de la 6,22 să coboare puţin sub 6 lei“.

Cerere inelastică

În ciuda creşterilor de preţ, de-a lungul anilor cererea de carburanţi s-a dovedit a fi inelastică. De exemplu, dacă în 2009 un litru de benzină costa circa 3 lei, iar consumul a fost de 5,9 milioane de tone, anul trecut preţul mediu a fost de circa 6 lei, iar consumul în volume s-a menţinut.

„Nu există explicaţie economică. Având în vedere că toate aceste companii vând un produs petrolier pe care l-au obţinut foarte ieftin, la 20 de dolari şi îl vând cu 100 de dolari pe baril, înseamnă că au o rezervă de 80 de dolari pe baril din care pot face orice. Adică poate să scadă consumul pentru că oricum nu-i interesează, câştigă foarte mult din această diferenţă“, a mai spus Blănculescu.

Ionel Blănculescu, consilier economic al premierului Victor Ponta, la ZF Live: Aceste companii ne vând nouă la cotaţiile internaţionale, spun că nu doresc şi nu sunt de acord să absoarbă din profitul lor parte din această acciză, însă o vor face cu sau fără voia lor pentru că printr-o scădere a cererii, pierderea obţinută este cu mult mai mare decât dacă solidarizează şi absorb o parte din această acciză.

Jucătorii din piaţă spun că scumpirile reflectă strict creşterea accizei, că vor avea un efect pe ter­men scurt, dar că pe termen lung cererea se va redresa. „Creşterea de preţ la carburanţi în reţeaua Gazprom Petrol Stations reflectă strict creşterea accizei, care se aplică de la 1 aprilie“, spune Ileana Bălţatu, director executiv downstream şi director adjunct al NIS Petrol România, companie care deţine 15 benzinării sub brandul Gazprom pe piaţa locală. Ileana Bălţatu nu a dorit să precizeze concret cu cât au crescut preţurile de la 1 aprilie.

„ Pe termen scurt, vânzările vor scădea pentru că anu­miţi consumatori s-au aprovizionat înainte de creş­terea accizei, iar pe termen lung piaţa va reveni la nivelul anterior“, estimează reprezentanta NIS Petrol România. Potrivit acesteia, a fost o uşoară creştere a cererii în anumite staţii, „dar aceasta nu s-a datorat numai unor aprovizionări suplimentare ge­ne­rate de creşterea accizei, ci şi de faptul că în ultima zi a lunii clienţii corporativi care alimentează utilizând cardurile de carburat îşi fac de obicei plinul pentru a-şi putea determina consumul.“

Reprezentanţii MOL şi ai SOCAR nu au răspuns întrebărilor ZF.

Sursa: ZF