,,Dacia Nemuritoare”, la al XXI-lea număr

• publicat la: 22 mai 2015
,,Dacia Nemuritoare”, la al XXI-lea număr

A apărut numărul 21 al revistei „Dacia Nemuritoare”, o publicație ce încearcă să scoată la lumină documente inedite din istoria României, clarificând astfel unele aspecte controversate.

Prima pagină a revistei este dedicată Zilei de 9 mai 1877, data la care s-a proclamat Independenţa de Stat a României, atribut  suprem al statului, obţinut în condiţii de război, prin sacrificial naţiunii române şi al armatei naţionale, care trebuie exercitat pe întreg teritoriul naţional cu fermitate şi care trebuie conservat şi protejat şi niciodată negociat sau abandonat.

Scriitorul Valentin Hossu-Longin semnează editorialul de primă pagină al revistei ,, O filă despre monarhie’’ în care critică un tânăr istoric, care enumerând etapele devenirii moderne a României, susţine că ,, după ce aproape o jumătate de secol comuniştii au falsificat istoria noastră, nici după decembrie’89,când dreptul la opinie şi adevăr, la libertatea cuvântului şi responsabilitate profesională erau apanajul democraţiei, nu s-a ajuns la normalitate, Valentin Hossu Longin crede că este un fapt grav şi dezonorant ca profesionist al scrisului să  afirmi cu nonşalanţă despre inexistenţa unor manifestări menite să repună în drepturi pagini din trecutul nostru apropiat.

 

În articolul ,,România, la răscruce de vânturi’’, prof. Maria Ionescu aminteşte de poziţia geostrategică pe care a avut-o şi  are România, fapt pentru care reprezintă un interes major al marilor puteri ale vremii, fiind râvnită şi deseori agresată de vecini rapace şi expansionişti. Autoarea afirmă că România a izbutit să se mobilizeze pentru apărarea fiinţei sale naţionale enumerând marile evenimente care au marcat ţara noastră printre care se află Războiul de Independenţă, intrarea  în Primul Război Mondial de partea Antantei pentru scopul reîntregirii naţionale, în 1918  se realizează România Mare prin efortul conjugat al românilor din provinciile stăpânite de străin cu intervenţiile diplomatice ale regatului de la Conferinţa de Pace de la Paris.

 

În eseul ,,Vlad Ţepeş. O personalitate remarcabilă a istoriei românilor’’, Ilie Gabra,doctor în filozofie face un portret al domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, cel care a devenit vestit prin asprime, dar şi prin dorinţa de a restaura ordinea şi cinstea în ţară. Porecla de Ţepeş, cel care trage în ţeapă, este afirmată prima oară într-o cronică valahă din 1550 şi s-a păstrat până astăzi în Europa Centrală şi Răsăriteană. Regele Ungariei a facilitat difuzarea unor naraţiuni săseşti, care supraevaluau cruzimea lui Vlad Ţepeş, faima sa de tiran crud şi sângeros, fără a prezenta şi povestirile slavone care îl înfăţişau pe Ţepeş, ca un domn aspru, dar drept, model se suveran autoritar şi justiţiar, faptul că motivaţia cruzimii lui a constat în idealul său politic de întronare a dreptăţii şi cinstei în Ţara Românească.Vlad Ţepeş simboliza ,,pumnul de fier’’, atât pentru dezvoltarea Ţării Româneşti, cât şi pentru stăvilirea otomanilor de a cuceri Europa’’, însă metoda tragerii în ţeapă a fost folosită şi de Maria Tereza ca amendament al Codului Penal,  se practica şi în Rusia, in Piaţa Roşie. Ţepeş a domnit în Ţara Românească şi a luptat contra otomanilor şi va rămâne în memoria colectivă a românilor ca un legendar chirurg social care a încercat să extirpe răul atavic al sec. al XV-lea, zbuciumat, crud şi pustiitor.

Un articol atrăgător este ,,Statul de drept, între democraţie şi autoritate’’, în care scriitorul Sebastian Sârbu face o analiză a societăţii româneşti actuale, în care se tot vorbeşte despre conceptul de ,,stat de drept’’. El consideră că una din condiţiile unui stat de drept este la nivel global, realizarea stării de echilibru şi de convergenţă între puterea politică a statului şi puterea socială a cetăţeanului ca subiect condus şi că într-un stat de drept trebuie să existe o democraţie participativă reală, iar libertatea socială să fie o continuitate a libertăţii individuale, realizându-se astfel starea de concordie, de dreptate şi justiţie.

În articolul ,,Statuia Ungariei Milenare’’ este la Arad! În Ungaria şi la Carei, în România, sunt interzise amplasările busturilor lui Andrei Şaguna, Mihai Eminescu şi Ferdinand I’’, scriitorul Lazăr Lădariu deplânge faptul că statuia Ungariei Milenare, închinată celor 13 generali, călăi ai românilor transilvăneni a fost amplasată pe teritoriul României, la Arad, asta în timp ce românilor din mai multe zone ale ţării le sunt interzise, categoric, de către UDMR să-şi amplaseze diferite statui în cinstea unor personalităţi care au marcat cultura şi istoria naţională.Militarilor mureşeni, li se interzice de către UDMR, să amplaseze un bust al mareşalului Ion Antonescu în preajma Garnizoanei militare, în Ungaria se refuză cu încăpăţânare, ridicarea unui bust al lui Andrei Şaguna, Mitropolitul Ungariei, primul preşedinte al Asociaţiunii ASTRA, iar totul culminează cu oraşul Carei, pământ românesc, unde primarii  şi consilierii majoritari sunt de la UDMR şi în care se interzice amplasarea unor busturi ale lui Mihai Eminescu sau al lui I.C. Brătianu, ba mai mult Careiul este împărţit în două, într-o parte , doar noi maghiarii avem dreptul să ne amplasăm busturile unor personalităţi , doar ale noastre, iar ale voastre românilor, doar de aici încolo!’’ Acest lucru intolerabil există pentru că noi suntem mereu toleranţi şi concilianţi, dăm totul, ei, în propria noastră ţară ne pun piedici, îşi bat joc de noi românii, de România.’’

 

Ioan Condor, absolvent al Liceului ,,Vasile Lucaciu’’ din Carei, preşedintele Societăţii  ,,Avram Iancu’’, filiala Bucureşti semnează articolul ,,Transilvania pământ şi neam românesc (IV) în care examinează categorii de bogăţii,unele unice, ale României ca bogăţia forestieră, care, din păcate s-a redus considerabil prin tăierile abuzive, nesancţionate de statul român care ar trebui să o protejeze, agricultura, existenţa unui zăcământ unic, complex, de minerale rare în Munţii Apuseni, la Roşia Montană, toate resurse preţioase ale economiei române.

Lector univ. dr. Ilie Gherheş semnează articolul intitulat ,,9 aprilie 1945-revenirea Maramureşului la România. Sfârşitul aventurii secesioniste a lui Ivan Odoviciuc (20 ianuarie-9 aprilie 1945) (II) în care relatează momentul în care sunt aleşi membrii adunări populare, care au redactat sub ameninţarea expresă a pistoalelor sovieticilor ,,Rezoluţia Adunării Generale a cetăţenilor oraşului Sighet pentru unirea Maramureşului cu mama sa ,Ucraina Subcarpatică’’ ce stipula Declaraţia de Unire la Ucraina Subcarpatică.

 

Prof. Brânduşa Cepuc omagiază personalitatea poetului, cărturarului, patriotului şi omului politic, Vasile Alecsandri, cunoscut ca ,,poetul din Mirceşti’’ în articolul ,,Vasile Alecsandri şi Bucovina’’. Alecsandri a cules folclor din această regiune istorică a României, pe care a îndrăgit-o, dovada fiind poezia ,,Bucovina’’, precum şi colaborarea cu artişti mari ca Ciprian Porumbescu, care îi va trimite ,,Hora’’, cu ocazia premierii poetului la Montpellier pentru ,,Cântecul gintei latine’’.

 

Prof.univ.dr. Raisa Radu ne prezintă ,,O carte surprinzătoare-200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti’’ care uluitor, a fost publicată de doi bărbaţi erudiţi, unul talentat scriitor de nuvele istorice, altul căutător şi tipăritor al cronicilor noastre, Costache Negruzzi şi Mihail Kogălniceanu.Ei s-au dovedit a fi  adevăraţi instroducători ai artei culinare în Moldova, prezentând reţete cu delicatesuri ca budinci din carne, legume, fructe, ouă, orez, ciocolată, cafea, raci, pâine, vin, migdale, fistic, plăcinte, Moldova fiind o ţară a plăcintelor.

Printre alte articole interesante pe care le veţi descoperi între paginile revistei, mai semnalăm cel al dr. Constantin Corneanu intitulat ,,Nu, nu am greşit cu nimic…când am trecut Nistrul (I)’’ în care îi dă o replică fostului consilier prezidenţial pentru probleme de securitate naţională, Iulian Fota care a menţionat că cea mai mare greşeală a României în relaţia cu Rusia a fost trecerea Nistrului în iulie 1941.   Dr. Corneanu enumeră mai multe motive pentru care a trebuit să se treacă Nistrul, printre care  a fost acela că dacă nu ne luptam cu ruşii pentru Basarabia şi Bucovina, nu ni le-ar fi dat, astfel aceasta a fost o decizie corectă din punct de vedere militar şi strategic.

Mai amintim continuarea unor articole iniţiate în numerele anterioare, precum,,Comoara lui Decebal a salvat financiar  Marele Imperiu Roman (V) a conf.univ.dr George V.Grigore,  ,,Ocna Telega’’(XII), autor prof. Ilie Cristian,  ,,Mărţişorul-nodul dacic de cosmogonie sacră” (II) al prof. Olimpia Cotan-Prună, studiul  conf. univ. dr.  G.D Iscru, ,,Strategia repudierii spiritualităţii naţionale’’, partea a IV-a şi ,,Mihai Viteazul în conştiinţa europeană (XI) al dr. Marin Alexandru Cristian, profesor de istorie.

AnaMaria Roman

Lasati un comentariu