Moţii de câmpie la sărbătoarea „Zilele Iancului”
Cântecul, jocul și voia bună de la Ianculeşti au început duminică, 16 august 2015, de la ora 18,00 în sunetul tulnicelor, după care prezentatoarea Bianca Timiş şi delegatul sătesc Ciprian Chiorean au dat startul programului artistic, mulţumind tuturor sponsorilor care au făcut posibilă continuarea Festivalului „Zilele Iancului”, aflat la cea de-a XVI- a ediţie.
Primul moment artistic a aparţinut copiilor satului, pregătiţi de Daniela Ciută, preşedinta ASTRA Carei. Tinerii urmaşi ai lui Avram Iancu au adus în faţa publicului un frumos colaj de poezii, cântece şi dansuri, dedicate eroului naţional, crăişorului munţilor.
Programul Festivalului Zilele Iancului a fost susţinut de numeroşi interpreţi de muzică populară de pe tot cuprinsul judeţului dar şi tinerele talente, surorile Hotca, ce au abordat un alt gen de muzică, dedicată în special tinerei generaţii.
Nicu Pop, Ana Maria Florescu, nepoata lui Nicolae Mureşan,Bianca Timiş şi Angela Muntean au creat o atmosferă plină de distracţie şi voie bună, în spiritul căreia spectatorii entuziasmaţi au format o mare horă românească.
Un moment aparte al Festivalului Zilele Iancului de la Ianculeşti a fost şezătoarea tradiţională românească din Câmpia Careiului.
După prezentarea momentului de către preşedinta Asociaţiunii ASTRA Carei , Daniela Ciută, tulnicăresele din Ianculeşti au dat glas chemărilor ancestrale specifice fiecărei activităţi din comunitatea respectivă.
„Copii, tineri si mai putin tineri, dar şi înţelepţii comunităţilor, vă invită să urmăriţi cum se cunosteau mai demult fetele cu flacăii satului, cum se doinea la plecarea în cătănie , cum se juca si cum se horea dar si cum se torcea cânepa şi lâna, cum se croşeta sau scărmăna si răşchie dar si cum iau naştere frumoasele obiecte ce constituie arta populară. În arta populară se aprinde, ca în Icoană, sufletul Neamului cu toată bogăţia sa sufletească şi veşnică. Folclorul este sufletul acestui Neam ales, care-i pulsează în inimă dreapta credinţă. În fiecare vers, în fiecare strună de vioară, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ştergar, în fiecare scoarţă, în fiecare catrinţă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri”.
Odată lansată chemarea, stegarii comunităţilor moţeşti au intrat urmaţi de toţi membrii şezătorii, îmbrăcaţi în frumoase straie populare, în casa tradiţională frumos reconstituită, intonând Imnul Moţilor.
În timpul şezătorii, cu mic cu mare, de la 3 la 78 de ani, membrii şezătorii au adus în faţa publicului o activitate demult care în vremurile trecute era una cotidiană în localităţile rurale.
Fusele au sfârâit dar şi versurile tinerilor Roxana Mihaly şi Răzvan Fuzi au ajuns până la inima spectatorilor. La fel si Balada Iancului atât de frumos interpretată de mărneanca Monica Rus.
Şi cum e obiceiul la şezătoare, atmosfera a fost întreţinută de descântece, strigături, vorbe de duh şi glume.
Şezătoarea a fost un bun prilej de a crea o punte de legătură între generaţiile de participanţi.
Au răsunat cântece populare tradiţionale, scoase din lada de zestre a bunicilor ca ,,Vară, vară primăvară’’, ,,Cui nu-i place dragostea’’, ,,Când vii bade-n şezătoare”, sau doine de cătănie, primite cu aplauze de publicul numeros, care a cântat alături de artiştii amatori. Acompaniamentul a fost asigurat la acordeon de Ghiţă Fodor din Ianculeşti, la taragot de Ghiţă Jurj din Carei şi tânărul Răzvan Ilona din Marna, la vioară de Ghiţă Tineghe din Marna.
Nu au lipsit nici obiceiurile şi momentele vesele. Femeile au dat cu sita şi au scuturat gardul pentru a chema flăcăii în şezătoare iar după horile încinse au făcut schimb de sărutări în cadrul jocului ,,Gâsca’’.
După momentul tradiţional românesc, au urcat pe scenă Hermina şi Ştefania Hotca , cu melodii din repertoriul internaţional al muzicii uşoare.
Ansamblul „Vergelul” al Clubului Constructorul din Oradea, coordonat de coregraful George Șiman a încântat asistența cu dansuri și cântece de pe plaiuri bihorene.
Şi membrii Ansamblului Ceatăra din Carei, au adus în faţa spectatorilor dansurile şi cântecele din Zona Codrului.
Petrecerea s-a întins până târziu în noapte, când au mai urcat pe scenă interpreţii Cătălin Bocicai, Daniel Mateş, Ciprian Tempe, Vlady şi Maxy.
AnaMaria Roman
comentarii
de ghita la 18 august 2015 - 09:32
Bata-va norocul ca frumos va sta in costume populare!
Frumosi copii are Ianculestiul si fruoasa sarbatoare ati avut. Asteptam deja sa venim si anul viitor ca in Carei nu se fac prea des manifestari folclorice romanesti.
Sezatoarea merita toate laudele!
de Dinu la 5 martie 2016 - 18:44
Buna ziua, Bunu Diu(s)*
Aveti aici Manifestul Dacic, numit de unii si „Manifestul Pamantului Romanesc”.
Dinjos aveti 8 pastile de mandrie nationala (a se studia cu atentie toate 8, in rezolutie 1080p pe youtube, si imaginea clipului marita cat ecranul monitorului, altfel nu se vad detaliile) plus extra’s:
Noi, Arianii-daci, Partea 1, in 720p HD: https://vimeo.com/108285990
Noi, Arianii-Daci, Partea a 2-a, in 1080p Full-HD:
http://youtu.be/GO-GGdZvkrw
Noi, Arianii-Daci, Partea a 3-a, in 1080p Full-HD:
http://youtu.be/7PGiNiV3aNw
Noi, Arianii-Daci, Partea a 4-a, in 720p: https://vimeo.com/138688244
(sau in varianta veche, dar in 1080p HD:https://www.youtube.com/watch?v=GujO1CGNB0c)
Noi, Arianii-Daci, Partea a 5-a (prima jumatate), in 720p HD:
https://vimeo.com/137356811
Noi, Arianii-Daci, Partea a 5-a (a doua jumatate) in 1080p FullHD:
https://youtu.be/7PunD_-dPHs
Noi, Arianii-Daci, Partea a 5-a (Epilogue) in 1080p FullHD:
https://youtu.be/TEt5EhsvxPc
Sau cu extra updates(mai ales la urma dar nu numai..) pe Vimeo, dar acolo in 720p: https://vimeo.com/137972071
Noi, Arianii-Daci, Partea a VI -Epic, in 1080p Full HD:
https://youtu.be/Xq15EwvMyxw
Pe youtube (la Vimeo nu e nevoie) seteaza rezolutia la 1080p pe youtube de la rotita de sub clip-uri, dreapta(apare cand stai cu mausul/sageata pe film).
Episoade urmatoare vor urma in viitor.
Apoi daca vrei, ne-ati putea ajuta si voi la trezirea natiunii, cu redistribuirea filmelor, masal mai departe, caci o natiune trezita poate schimba minciunile din cartile de scoala masonice, cu ADEVARUL ISTORIC, dupa care ALTFEL ne va privi/trata planeta, si astfel ne vom putea recapata istoria si identitatea nationala si planetara pe care am avut-o candva, inca de la facerea lumii.
PS: Important e de redistribuit tot mesajul asta (cu COPY si PASTE) si la profesori si invatatori, sa isi invete copii la scoli, caci dictatul evreo-masonic venit de la Bruxelles in 2007 a interzis mentionarea in manualele noastre scolare orice istorie inainte de 106 AD, (cand criminalul Traian a distrus Dacia) masonii din Bruxelles pretinzand ca „inainte de 106 A.D. dacii nu au existat deci nu am avut atunci istorie, istoria noastra in 106 A.D. a inceput” 😉 (deci Traian in 105 si 106 A.D. s-a luptat aici cu aerul (ca si in anii precedenti) si a cucerit o tara care atunci „nu exista” 😉 )
Consideram ca FIECARE ROMAN E DATOR SA AJUTE LA SALVAREA NEAMULUI PRIN DEZVALUIREA ADEVARULUI ISTORIC cel putin.
Consideram ca FIECARE ROMAN E DATOR SA AJUTE LA SALVAREA NEAMULUI PRIN DEZVALUIREA ADEVARULUI ISTORIC cel putin.
RESTUL documentarelor sunt pe youtube, la acelasi nickname ca si seria cu arianii.
Cand toti vom stii adevarul si vom gandi la fel pentru tara si popor, vom schimba tara INTR-O CLIPA(!), in bine.
A sta si a nu face nimic pentru tara, inseamna moartea tarii si a poporului nostru, si a ta odata cu ea avand in vedere ca SI TU FACI PARTE DIN ACEST POPOR.
Daca nu e asa, mesajul asta NU e pentru tine.
https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=312831525573818&id=219945674862404
*Salutare veche a dacilor.
(„Diu” = Divin/Zeu/Zeiesc, varianta grecizata: „Dius/Dios/Dyaus”)
ALARMA!
http://www.activenews.ro/prima-pagina/Semnal-de-alarma-din-partea-istoricilor-se-acrediteaza-ideea-ca-romanii-nu-pot-sa-se-conduca-pe-ei-insisi-ca-doar-dusi-de-mana-ca-ORBETII-putem-ajunge-la-liman-93335
http://www.cunoastelumea.ro/dorel-visan-avem-nevoie-de-daci-exista-un-curent-antiromanesc-bine-organizat-din-afara-tarii/
de Dinu la 5 martie 2016 - 18:46
Dacia, tara noastra, poze faine, inclusiv costume populare multimilenare, folosite si azi, explicand astfel statornicia poporului nostru dac, inca de la facerea lumii:
https://www.facebook.com/dinucostel.linta/media_set?set=a.487136251423229.1073741856.100003805751173&type=3