România va arbora la Bruxelles Lupul Dacic

• publicat la: 8 November 2017
România va arbora la Bruxelles Lupul Dacic
Logo-ul pe care România îl va arbora la Bruxelles după preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene va fi lupul dacic, informează Hotnews.

Decizia a fost luată în urma unui concurs organizat de Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Afacerilor Externe, care pregăteşte preluarea preşedinţiei Consiliului UE de România, a organizat, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, un concurs pentru stabilirea logo-ului de ţară. În concurs au intrat 122 de propuneri, iar în prima fază au fost selectate 19 propuneri de logo.

Din juriul care a decis că lupul dacic să fie imaginea pe care România o va arbora la Bruxelles au făcut parte reprezentanți ai unor agenții de publicitate, jurnaliști, cadre universitare, artiști.  Îi amintim doar pe Rareș Bogdan, Bogdan Chirieac, Mihai Coman, Mircea Dumitrescu, Bogdan Enoiu, Dana Grecu, Sabina Iosub, Andrei Borțun etc.

sursa qmagazine.ro

comentarii

de Ioan Danila la 8 March 2018 - 01:10

VREAU UN DAC ÎN BUCUREȘTI
Proiect pentru realizarea şi amplasarea în Bucureşti a replicii unei statui antice de nobil dac
Academia DacoRomână, lansează un proiect de strângere de fonduri pentru realizarea replicii uneia din capodoperele de mai jos a artei antice cu unul dintre nobili daci de mai jos:
Perioada campaniei: Iunie 2018 – 1 Decembrie 2019

Mai mult decât un element de decor urban, Statuia de nobil dac poate deveni un simbol al Bucureștiului și un simbol al identității noastre culturale. De aceea, am conceput acest demers ca pe un proiect al comunității, la care putem contribui cu toții.
Sursa Informaţiilor
Toate informaţiile provin din cartea Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică, Editura Academiei Române 2015, scrisa de Leonard VELCESCU.
Cu această lucrare Leonard VELCESCU a obţinut ȋn anul 2000 titlul de doctor la École Pratique des Hautes Études(Sorbona), iar în anul 2012 a primit premiul “Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române
De ce o statuie antică de dac în București?
Proiectul de realizare și amplasare în București a unei statui de nobil dac are o dublă conotație: identitară și culturală. Pe de o parte, discutăm despre un monument dedicat unui capitol important al istoriei spațiului cultural românesc. Istoria veche a României nu trebuie nici exploatată, nici răstălmăcită. Dar nu trebuie nici dusă în derizoriu și nici ignorată. În toată diversitatea peisajului urban bucureștean, nu există nici măcar un monument dedicat civilizației dacice. Amplasarea unei statui de dac îmbogăţeşte cultural bucureştiul. În acest context, proiectul nostru nu este decât un act de normalitate.
Pe de altă parte, e vorba de o importantă conotație culturală în stransă legătură cu profunda identitate europeană a spațiului cultural românesc..
Statuia pe care dorim să o amplasăm în București e o replică a uneia dintre sculpturile realizate de artiștii antici romani pentru a împodobi Forul lui Traian (Roma). Momentul corespundea cu punctul de apogeu al artei romane, iar Forul, cu statuile sale și celebra Columnă a lui Traian, a impresionat (și influențat!) de-a lungul secolelor mari maeștrii ai artei universale, precum Michellangelo, Rubens sau Dali [http://statuidedaci.ro/ro/influenta-asupra-culturii-europene/statuile-de-daci].
Statuile de daci din Forul lui Traian nu se mai află astăzi în locul lor original. Pot fi însă văzute în marile muzee ale lumi, de la Luvru la Ermitaj sau The Metropolitan Museum of Art (New York). În România, nu există însă niciuna dintre aceste statui…
STATUIA DE NOBIL DAC (PILEATUS) din “Giardino di Boboli”, Florența
În anul 1584 sculptura apărea în colecția cardinalului Andrea della Valle, pentru ca ulterior să fie vândută cardinalului Fernando di Medici. În 1788 a fost adusă la Florența de contele Waldelli, unde se păstrează, din anul 1810, în “Giardino di Boboli”, străjuind intrarea în parc, lângă o altă statuie de dac (capilatus). Această operă de artă poate fi datată spre sfârșitul domniei lui Traian (98-117 d.Hr.). Starea ei de conservare este în general bună.
Corpul statuii este realizat în porfir roșu închis din Egipt cu mari pete gri, iar capul și brațele sunt din marmură alba de Carrara. Înălțimea este de 2,30m (2,56m, incluzând piedestalul).
Este posibil ca acest personaj, pe baza importanței acordate (sculptură în porfir roșu imperial, material rezervat numai reprezentărilor familiei imperiale și zeităților romane) și a trăsăturilor întâlnite în unele portrete ale regelui Decebal, reprezentate pe Columna lui Traian, să fie însuși regele dac. Opera este un exemplu splendid de artă romană. Decebal este considerat a fi unul dintre cei mai mari regi ai Daciei.
Statuia a fost studiată de numeroși cercetători, servind ca sursă de inspirație pentru o seamă de artiști ai Renașterii, Barocului, etc., precum Boticelli, Michelangelo, Raffaello, Carvaggio, Nicolas Poussin, Bernini, Edmé Bouchardon, Piranesi, Hubert Robert, Jacques-Louis David, Dominique Ingres, Eugène Viollet-le-Duc, etc.
Scopul acestor statui era menit să marcheze cucerirea dacilor de către romani, în timpul împăratului Traian. Geto-dacii erau o ramură a popoarelor tracice, menţionaţi de Strabon în lucrarea Geografia, ca fiind cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Istoria Daciei are încă multe părţi ce aşteaptă să fie descoperite, dar cert este că cele două războie daco-romane (101-102 d.Hr.; 105-106 d.Hr.) au avut o importanţă deosebită pentru romani, iar Traian a hotărât să glorifice victoria atât prin reprezentarea lor pe Columnă, cât şi prin aceste statui ce au fost amplasate în Forum, printre care şi bustul lui Decebal. După 106 d. Hr., o parte din Dacia devine provincie romană şi începe procesul de romanizare. Ocupaţia romană se va retrage după aproximativ 250 de ani, lăsând în urmă o populaţie romanizată, denumită daco-romani.
Aceată parte din istoria dacilor a fost reprezentată pe Columna lui Traian, o replica a acesteia aflându-se şi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti
Donează
Pentru a sprijini acest demers prin donații și sponsorizări ne puteți contacta la: Academia DacoRomână,
Email geostroe@gmail.com, ioandanila1@gmail.com,

Lasati un comentariu