ÎNCRUSTĂRI ISTORICE. La Careii-Mari, leagăn al luptătorilor naţionali, voinicii se înşiruie sub steaguri jurând credinţă Patriei

• publicat la: 30 March 2018
ÎNCRUSTĂRI ISTORICE. La Careii-Mari, leagăn al luptătorilor naţionali, voinicii se înşiruie sub steaguri jurând credinţă Patriei

Gestul patriotic al acelor câţiva inşi care, în 1926, au subliniat mârşăvia trădărilor politice prin solidarizarea lor şi prin legământul sfânt ce au luat că vor duce luptă decisivă pentru stârpirea totală a elementelor periculoase sănătăţii neamului nostru, se reliefează zi de zi şi an de an şi câştigă mereu noi raze de lumină. Hotărârea sfântă a acelor puţini dar cu suflet şi gând curat care, în primăvara anului 1926, au pus bază organizării tineretului, formând „Chemarea” la scurt timp a primit, ratificarea celor mai buni fii ai neamului, iar azi naţiunea întreagă se solidarizează cu ea. Ratificările solemne exprimate atât de expresiv prin sutele de steaguri pe care le închină tineretul din cuprinsul ţării întregi în faţa Patriei noastre şi a acțiunii noastre, sunt cele mai încurajatoare îndemnuri pentru noi în munca noastră de adâncire a crezului nostru în întreaga populaţie a ţării. Pentru adversarii noştri politici, aceste serbări evident sunt cele mai mari înfrângeri ale lor, sunt cele mai îngrozitoare etape de desolidarizare a celor ce vreau să servească cinstit marile interese ale ţării noastre. Sfinţirile steagurilor voiniceşti sunt piatra de hotar între lumea de ieri şi cea de azi, sunt afirmarea democraţiei sincere faţă de aristocraţia fraudelor, a patriotismului speculat, sunt abisul care desparte trecutul negru de viitorul, auriu.

La Carăii-Mari, prin grandoarea sfințirii şi însufleţirea noilor „ostaşi” ai viitorului, Chemărismul a scris o nouă pagină frumoasă în tânăru-i dar nu mai puţin gloriosu-i trecut. Generaţia noastră consacratăde mai marii noştri, ca generaţia din 1926, adânc mişcată de puterea cu, care crezul nostru se ridică spre culmile sale strălucitoare,  îşi reînnoiește legământul.

Solemnitatea sfințirii steagurilor.

De mai bine de câteva săptămâni fratele nostru Iuliu Coroianu ajutat de valoroşii săi colaboratori au descins din sat în sat, explicând tinerilor ţărani rostul şi menirea adânc patriotică a organizaţiilor voiniceşti. Ţărănimea noastră, dotată cu cel mai puternic instinct de conservare al bunurilor morale, observând imediat puritanismul, ce stă la baza organizaţiilor voiniceşti, aderau numai decât la aceste organizări cu sutele, aproape în fiecare sat, aşteptând cu mare nerăbdare ziua intrării lor solemne în tabăra celor aleşi, aşteptând cu mult dor ziua mare a sfințirea steagurilor lor. Compatrioţii dlui Iuliu Maniu, fiul distins al Sălajului, devenit fiul cel mai distins al Ţării, nu puteau să lipsească din lupta mare de consolidare a neamului, nu puteau să nu le răsară o zi măreaţă şi ziua aceasta le-a răsărit în 29 Septembrie 1929.

Fără a putea lua parte la adunarea voinicilor din Sălaj, noi ajunşi la Carei în pragul serbărilor, am găsit acolo o masă impozantă şi o însufleţire ce ne-a mişcat adânc. Serbarea voinicilor, din Carăi simbolizând intrarea solemnă o voinicilor sălăjeni în rândurile celor aproape 100.000 voinici organizaţi în restul ţării, a fost una dintre cele mai frumoase serbări patriotice, vrednică de bravii fii ai Sălajului.

Patronii serbării Partidul Naţional Ţărănesc apreciind mult însufleţirea adâncă cu care masele tinerilor se apropie de rândurile sale, înţelege a le împrumuta însemnătatea binemeritată, delegând a prezida solemnităţile aceste pe fruntaşii partidului, care bineînţeles actualmente ocupă cele mai înalte demnităţi politice. Serbările dela Carăi la care preşedintele partidului dl. Iuliu Maniu, n-a participat în persoană, au fost patronate de d-nii miniştri Voicu Niţescu şi Sever Dan.

Sosirea miniştrilor, la Carăi a fost salutată cu multă bucurie de întreaga populaţie  şi în mod special de voinici. D-nii miniştri, la rândul lor, au fost adânc impresionaţi de fastul serbării şi de pitorescul ce exterioriza atât de sublim solemnitatea zilei. Raportul d-lui Dr. Oros, comandantul cohortelor din Tăşnad şi Supur, călare pe un cal ca prim act de caracter voinicesc, a trădat uşor că un asemenea comandant nu poate avea altă ceată de voinici, ca acei bravi flăcăi cari se înşiruiau călare, în lungi şiruri la spatele lui, în piaţa gării în vederea primului salut ce trebuiau să facă, oaspeţilor distinşi.

În vederea grandioasei serbări dela Carăi, intelectualii şi fruntaşii politici ai judeţelor mărginaşe s-au concentrat aproape cu toţii acolo, având astfel tineretul ocazia binevenită să cunoască o bună parte şi din marele stat major al partidului, iar oaspeţii având ocazie spre a culege dovezi despre marea însufleţire şi profund patriotism cu care tineretul dela sate face acţiune comună cu generaţia din 1926.

Printre cei prezenţi — am remarcat: Dl. prefect al judeţului Alexandru Aciu, prefectul Maramureşului domnul Iuga, parlamentarii dr. Aurel Lazar, dr. Gelu Egy, dr. Simion Tămaş, dr. Victor Deleu, dr. Dănila Sabo, protopop Trufaşiu, dl. V. V. Tilea, I. Coroianu, Balea Vian, Dr. Victor Cădere, Popescu Ceica, Romul Pop, Bohaţiel, Pop Minai, Văleanu-Pataki, Biltz-Dănduş. Preoţii: vicarul Alexandru Ghera, canonicul Gheorghe  Mureşan, Ludovic Vida camerar papal, losif Văleanu-Patachi protopop, Petru Cupcea protopop, D. Sălăjanu protopop, Ternovan protopop, Borza protopop. Dintre intelectualii din Carăi am remarcat pe d-nii : primpretor Gherman, dr. Marchiş şeful spitalului, adv. dr. Tămaşiu, insp. gen. I. Barbul, Gavril Crişan, pretorul Sălejanu Faust, Gheorghe  Pteancu, Nicolae Darabant, învăţător Mihai, părintele Marchis, dr. Coza Aurel, adv. dr. Clemente Barbul, pretorul dr. Ghete Coriolan, Alexandru Vaida, dr. E. Széles, Iuliu Vasilica, Aurel Sorescu, V. Marina, dr. Frenţiu, dr. Silvasy, dr. Pop Octavian, Nicolae Barbul, adv. dr. Oros, dr. Demian Titu şi o mulţime de alte nume cari ne scapă. Din partea şvabilor din judeţ s-aprezentat o delegaţie specială formată din dnii: dr. Winterhoffer, Kreutzer, Wieser, prof. Stiegel şi dr. Wagner. Din Cluj a participat o delegaţie de tineri Chemărişti în frunte cu dl. deputat dr. V. V. Tilea compusă din dl. dr. A. T. Mureşan, Al. Horga, ing. A. Pop, E. Tămaşiu, H. Moldovan, Gh. Giurgiu, A. Blotor, Curea, P. Borteş, Cândea, Chetan etc.

Lumea concentrându-se apoi în Piaţă, începe serviciul divin, oficiat la cele două părţi ale tribunei, de către preoţii ortodocşi şi cei uniţi. După sfinţirea steagurilor cei câteva mii de voinici depun jurământul cetit de venerabilul canonic Gheorghe  Mureşan luptător dârz şi neînfricat în lupta mare a românismului.

P. S. Sa rosteşte — în rezumat — următorul discurs:

Dlor Miniştri, Stimaţi domni şi Dragi Voinici. Adânc impresionat de măreţia serbărilor regret că nu pot vedea în mijlocul nostru pe mult iubitul prim-ministru al ţării. Salut în persoana D-voastre pe reprezentanţii guvernului, cu ocazia serbărilor de mare însufleţire la cari ne-a fost dat să asistăm aici la marginea ţării. Se organizează voinici în acest judeţ, acest lucru să se audă şi peste hotare şi să se ştie că aici tineretul de mare speranţe se organizează pentru a-şi apăra pământul chiar cu riscul sângelui. Tineri voinici şi gardişti agrari, veţi jura astăzi pe steaguri sub cari nu vor duce la bătălii, ci veţi fi organizaţi pentru a munci spre binele şi mărirea acestei ţări. Trăiască M. S. Regele Mihai, înalta Regenţă, guvernul dlui Iuliu Maniu şi Partidul Naţional Ţărănesc. Marele raport al Comandantului Legiune!: deputatul Iuliu Coroianu: Organizatorul şi comandantul Legiunei de voinici din Sălaj, fratele Iuliu Coroianu chemărist, hotărât şi dârz care conştiu de datoria grea ce apasă umerii fiecărui parlamentar tânăr, s-a pus la muncă grea spre a premerge cu pildă frumoasă şi impozantă asupra felului cum se organizează o Legiune de Voinici. Constatăm cu multă bucurie, că fratele Iuliu Coroianu, a dovedit superb talentul său de organizator bun de mase. Cifrele şi datele de mai jos,vorbesc clar.

Iată ce a spus Comandantul Legiunei Sălaj:

DOMNILOR MINIŞTRII, Doamnelor şi Domnilor! Fraţii Voinici şi Gardişti Agrari! Neamul, nostru prin zbuciumul veacurilor de robie cu credinţa nestrămutată, cu bărbăţie şi voinţa dârză a luptat neîntrerupt pentru idealul cel mare: Unirea Tuturor Românilor. Prin chinurile şi torturile suferite de strămoşii noştri iobagi, depe urma cărora râuri de lacrimi au curs, prin jertfele mucenicilor a căror oase s-au înmuiat în temniţele umede şi mucegăite a stăpânirii Austro-Ungare şi ruseşti, din jertfa martorilor rupţi pe  roată şi în jertfa supremă a celor 800.000 de morţi, prin voinţa sfântă a tuturor exprimată în Adunarea Naţională din cetatea lui Mihai Viteazul, la 1 Decembrie 1918, visul nostru milenar a luat fiinţă.

Lupta dârză şi neînfricată timp de 10 ani a tuturor fiilor celor buni ai neamului a adus izbânda zilei de azi. Scăpaţi de oprimările seculare Neamul Românesc cu mare elan de însufleţire îşi concentrează toate forţele sare într-o singură voinţă gata de a-şi apăra prin orice jertfe cele două mari comori: integritatea Statului Naţional şi regimul democraţiei garantat prin pactul fundamental — Constituţia Ţării.

Voinţa unanimă a milioanelor de cetăţeni se exteriorizează prin legiunile ce se formează dela un colţ la altul al ţării. Cetăţenii judeţului Sălaj într-o lăudabilă emulaţie cu populaţiunea celorlalte judeţe s-a organizat în 274 comune. Tinerii dela 18 la 30 ani în centurii de Voinici iar cei trecuţi de 30 ani în Gărzi Agrare. În comunele judeţului Sălaj sunt înregimentaţi sub drapelele noastre 30.000 voinici şi 20.000 Gardişti Agrari, dintre cari un efectiv de 5.000 sunt Călăreţi.  Azi vom asista la Sfinţirea celor 120 steaguri de Voinici şi Gardă Agrară din plasele: Carăi. Valea  lui Mihai, Tăşnad şi Supur. Vor depune jurământul 10.000 Voinici, 5.000 Gardişti Agrari dintre cari 3.000 Călăreţi. Vom jura credinţă Partidului Naţional-Ţărănesc care prin legalitate, cinste şi dreptate asigură binele Neamului Nostru Românesc. Fraţilor! Milioane de cetăţeni ai unei ţări se mobilizează pentru d-şi apăra drepturile lor sfinte la viaţa liberă şi propăşirea bine meritată. Toţi cei cari bâjbâie în întunerec împotriva voinţei naţionale să-şi bage minţile în cap. Democratismul e organic legat de Naţiunea Română. Să ştie toţi uneltitorii externi ai Ţării, să ştie o lume întreagă că la frontierele noastre în loc de pietre de hotar piepturile noastre formează zid de granit şi văzduhul de un singur glas vuieşte: pe aicea nu se trece.

Vorbire a d-lui deputat: Gh. Pataki-Văleanu

D-lor, Miniştri, Domnilor, Fraţilor,

Ne-am prezentat azi în faţa reprezentanţilor guvernului pentru a dovedi dragostea care bate în inimile noastre pentru conducătorii Partidului Naţional Ţărănesc şi pentru iubitul nostru preşedinte dl. Iuliu Maniu. Este a doua oară când ne adunăm aici în Carăi în cadrul unor serbări atât de impozante ca şi cea de astăzi. Vă aduceţi aminte de primirea călduroasă care am făcut-o familiei regale când a vizitat acest colţ de ţară. Astăzi v-aţi adunat ca în prezenţa reprezentanţilor guvernului să prestaţi jurământul sfânt pe steagurile sfinţite că veţi rămânea întotdeauna neclintiţi în jurul Partidului Naţional Ţărănesc şi veţi apăra această ţară în contra oricărui duşman.

Cuvântul Directoriului „Chemării ” interpretat clar şi pe înţelesul tuturor,

de fratele dr. V.V. Tilea, fruntaş Chemărei

Domnilor Miniştri, Domnilor, Fraţilor. Aduc salutul conduceri organizaţiei centralea tinerelului Partidului Naţional Ţărănesc, care încă din anul 1926 a înrolat sub steagul Partidului Naţional Ţărănesc condus de dl. Iuliu Maniu tineretul intelectual dela oraşe. De atunci până astăzi organizaţia noastră a înaintat cu paşi repezi, dispunând în momentul de faţă de organizaţii de voinici aproape în toate judeţele. În ziua această de mare sărbătoare să fim veseli că fâlfâie steagurile tricolore în această margine a ţării arătându-şi frumoasele colori naţionale, nestingherit de nimeni. Organizaţia de voinici dela marginea ţării are o deosebită importanţă. Noi vrem pace în ţara noastră şi vrem pace şi cu vecinii. Să seştie însăşi în afară şi în lăuntrul hotarelor noastre că nu vom lăsa stingherite graniţele noastre şi nu vom lăsa călcate în picioare drepturile noastre pentru care am luptat zece ani de zile. Dorim pacea şi vrem să trăim în plină înţelegere cu naţiunile cari trăiesc între noi. Libertatea naţională câştigată cu atâtea jertfe şi atât de mult aşteptată, nu vom lăsa să ni se ia din nou. Cum au luptat veacuri de-arândul înaintaşii noştri pentru libertatea naţională, aşa am luptat şi noi în cei zece ani din urmă pentru înfăptuirea libertăţii politice a democraţiei şi a legalităţii. La Bucureşti se zice că fierbe cazanul satanei, le trimitem vorbă acelora cari mestecă în acest cazan, că dacă pregătesc o mâncare anticonstituţională nu o vom mânca noi, ci vom şti să le-o înfundăm lor pe gât (Strigăte de aprobare.) Să facem cu toţii zid în jurul preşedintelui nostru mult iubit a dlui prim-ministru Iuliu Maniu aşteptând comanda lui să ne ducă dela victorie în victorie, cum ne-a dus şi până acum.

Un discurs german : Minorităţile etnice înţelegătoare şi alimentate de o politică pozitivistă, cum s-au dovedit a fi Şvabii din Sălaj, au grăbit şi ei a se înrola în mândra organizaţie politică a tineretului, dând astfel lumii proba cea mai convingătoare că majoritate şi minoritate, în ţara românească se înţeleg şi pot lucra bine de acord în marile probleme de stat. Cuvântul clar al profesorului Stiegel, rostit în limba germană, a fost mereu sublimat de puternice „hoch” (Să trăiască) de asistenţă. (Redăm acel frumos discurs — în rezumat:

D-lor Miniştri, Mulţi Stimaţi Domni. Stăm aici la fruntarele de vest ale României şi dacă ne-ar sta în putinţă, să privim până la Marea-Neagră, am vedea ce ţară mare şi puternică este noua noastră Patrie, România-Mare. Din micul regat, s-a născut această mare ţară! la a cărei înfăptuire a ajutat poporul românesc al Ardealului care în totdeauna a ţinut cu sfinţenie la limba şi la credinţa sa. Aceasta pilda trebuie să o urmăm şi noi şvabii, dar mai ales cei din părţile Sătmărene trebuie să simtă că în vinele lor curge sânge german. Dacă vom urma pilda românilor ardeleni, de bună seamă putem spera totul dela actualul guvern care şi-a înscris pe drapelul său recunoaşterea şi sfinţenia drepturilor minoritare. Bunăvoinţa guvernului d-lui Iuliu Maniu s-a şi arătat faţă de şvabii din Sătmar, când a înfiinţat la Liceul din Careii-Mari o secţiune germană, când a deschis şcoala primară germană din localitate şi a permis înfiinţarea unui internat şvăbesc în Careii-Mari. Numai dela acest guvern putem spera noi şvabii, acordarea aceloraşi drepturi pe clari le au şi fraţii noştri românii. Să strigăm deci cu toţii de trei ori „trăiască!” pentru regele nostru Mihai I, înalta Regenţă şi pentru guvernul d-lui Iuliu Maniu.

Vorbirea d-lui deputat Dr. V. G. Cădere, decanul Facultăţii de drept din Oradea.

Tânărul dar valoros profesor dela Academia de Drept din Oradia, abia reîntors dela dezbaterile Ligii Naţiunilor dela Geneva, şi iată că numai decât se şi încopeiază (înrolează – n.n.) în acţiunea grandioasă a tineretului, rostind la Carăi următoarele: Fraţilor ! Vin cu cea mai mare dragoste în mijlocul nostru şi cu cea mai mare bucurie prevăd, văzându-vă adunaţi într-un număr aşa de mare, viitorul minunat al acestei ţări, înfăptuită cu preţul sângelui şi a jertfelor aduse în cursul veacurilor. Am trăit, deşi născut ardelean, în Moldova şi am luat parte activa, la organizarea acelor Legiuni de voluntari ardeleni care şi-au vărsat sângele şi au căzut cu sutele pe câmpurile de luptă alături de fraţii lor regăţeni pentru înfăptuirea idealului naţional. Voinici, ai acestei margini de ţară, fiţi demni urmaşi ai voluntarilor ardeleni şi apăraţi aceasta frumoasă ţară fată de urgia duşmanilor din afară şi din lăuntrul, respectându-vă jurământul depus astăzi pe aceste steaguri sfinte nouă tuturora.

Discursul cel mare. D-l Ministru Voicu Niţescu rosteşte o cuvântare, a cărei frumuseţe şi profunzime în idei fac dovada mândră a calităţilor distinse ale ministrului Ardealului. În mijlocul unei mare atenţii şi linişti, dl. Ministru spune:

Sunt duşman al tuturor paradelor la baza cărora stă focul de paie. Şi dacă am venit aici am venit pentru că am ferma credinţă în tăria celor ce facem azi. Partidul nostru care a fost dătător de viaţă atâta timp astăzi ca niciodată se confundă cuînsăşi naţiunea întreagă. Aceasta splendidă sărbătoare naţională e o mândră afirmare. Voi moştenitorii şi iobagii nobililor de altă dată, voi cari sunteţi urmaşii celor mai apăsaţi cetăţeni şi urmaşii acelora cari în viaţă n-au avut parte decât de foarte puţine bucurii, voi fraţilor moştenitorii celor ce au răbdat mai mult pe faţa pământului, sunteţi astăzi preocuparea de căpetenie a noastră. Cărturarii de aici au fost aceia cari pentru menţinerea sentimentului naţional au răbdat temniţe grele, cărturarii voştri au fost aceia care, pentru ca să poată avea naţia română zile de bucurie ca cea de astăzi, au răbdat lanţurile închisorilor păstrând astfel aprinsă flacăra la căpătâiul neamului nostru. De aici s-au ridicai marii patrioţi Ioan Maniu, aici a trăit şi aici s-a luptat pentru neamul românesc marele Coroianu şi spre cinstea şi mândria voastră fraţilor, acest ţinut a dăruit neamului românesc şi pe Iuliu Maniu (Trăiască). Acest „ţinut a dat şi pe omul providenţial pe Iuliu Maniu care este astăzi lumina călăuzitoare nu numai a voastră ci a neamului întreg. Pentru ca să înţelegem şi mai bine bucuria zilei de azi să vă amintiţi că numai anii trecuţi furând drepturile voastre, avuturile voastre, aţi văzut batjocorind truda voastră. Astăzi însă sunteţi liberi, puteţi lucra şi vă puteţi bucura după şoapta sufletului vostru. Voi sunteţi liniştiţi căci ştiţi că faptele şi avutul vostru astăzi se bucură de protecţia deplină a legii şi a guvernului. Voi ştiţi că actualul guvern în această direcţie este cea mai integrală garanţie. Fraţilor, ştiţi bine că pentru a ajunge la România Mare a trebuit să trăim veacuri întregi în suferinţe jertfind sângele nostru şi ştiţi câte vieţi româneşti s-au stins pentru aceasta în temniţe. A fost jertfă, de care nu a avut multe neamuri şi vă întreb este cu putinţă ca nedreptatea mai multor veacuri să se prefacă în dreptate perfectă în câteva zile. Voi ştiţi că aceasta nu se poate dar în acelaşi timp sunteţi liniştiţi ştiind că în fruntea voastră aveţi pe oamenii cei mai cinstiţi din această ţară, oamenii cari vor pune ordine în ţară şi muncesc din greu ca ţărănimea să aibă o viaţă mai tihnită. Noi muncim mult şi din greu pentru neamul nostru şi îndeosebi pentru ţărani căci bine ştim că dacă nu reuşim a ridica ţărănimea nimic ori numai prea puţin am făcut. Vrem să vă facem de aceea cetăţeni conştienţi de drepturile şi datoriile voastre, vrem să vă facem apărătorii ţării, vrem ca voi să fiţi stăpâni inteligenţi şi bine înmuiaţi ai propriei voastre Patrii. Şi acum când mă uit la aceasta mare de tineri înflăcăraţi, îmi vine să vă întreb: cine sunt voinicii? Tinerii aceştia sunt viitorul partidului şi viitorul ţării. Pe aceşti tineri vrem să-i creştem în iubire adâncă faţă de ţară, de neam şi în iubire curată şi fanatism pentru dreptate şi legalitate. Astfel crescuţi vrem ca aceşti tineri să apere instituţiunile constituţionale şi libertatea în exprimarea voinţei poporului. Ţin să accentuez cât se poate de pronunţat că noi n-am fost, nu suntem şi nu vom fi nici odată împotriva instituţiilor constituţionale, din contră noi vrem să dăm peste mâna acelora care vreau să le schimbe. Vom apăra noi şi cu aceşti tineri prestigiul Coroanei şi vrem să adâncim acel raport de adâncă înţelegere între popor şi Coroană care astăzi uneşte aceste două puteri în stat. Vrem să perpetuăm aceasta adâncă înţelegere şi pentru generaţiile ce vor urma. Să se ştie fraţilor că organizaţiile de voinici nu se vor substitui organizaţiilor care apără fruntariile şi liniştea ţării noastre căci ei iubesc cu mult mai mult scumpa noastră armată (trăiască armata) decât să se gândească la asemenea acţiuni carenu intră în vederile noastre. În schimb gândindu-ne la scumpa noastră armata din aceşti tineri vom creşte şi din aceste rânduri vom furniza armatei elementele cele mai mult încălzite de patriotism fanatic şi dragoste de neam. Cu aceşti tineri alături de cei antrenaţi în viaţa publică vom pune temelie solidă ţării noastre zidind această temelie pe sufletele voastre tinere, mulţumindu-vă în numele regimului nou, în numele regimului ales de voi şi de voinţa voastră liber exprimată. Vă doresc să rămâneţi ostaşi credincioşi ai partidului ţării şi ostaşi credincioşi al viitorului vostru şi apărători ai sufletelor răsărite din acest frumos colţ da ţară. Minoritarilor, în numele cărora s-a rostit aici în faţa noastră în limba lor maternă aceea adânc înţelegătoare vorbire, le spunem în toată conştiinţa înţelegătoare şi răspunderea noastră că altădată ne-am luptat pentru libertate, chiar şi cel ce vă vorbeşte acum 28 de ani se afla în închisoare, pentru lupta naţională în a cărui serviciu am stat, dar să ştie minoritarii că dacă altădată am luptat pentru libertate nu noi vom fi aceia care vom deveni apărătorii altora. Să le servească drept garanţie trecutul nostru sufletul înţelegător al lui Iuliu Maniu, şi acest popor românesc înşiruit aici în rânduri sărbătoreşti care a dovedit prin fapte, prin spirit tolerant şi înţelegător faţă da fraţii lui, de altă limbă. Dar cerem minoritarilor să ţină în vedere că ceeace am clădit din greu şi suferinţă prin jertfe nenumărate şi prin sprijinul oamenilor mari ai inimii civilizate să fie respectată şi iubită de toate neamurile conlocuitoare, să se supună şi ele cu înţelegere cârmuirii şi să iubească poporul românesc, şi atunci nu vor găsi o altă ţară mai iubitoare pe acest pământ ca scumpa noastră ţară românească (trăiască, trăiască). În plină înţelegere vom reuşi astfel să clădim şi cu ajutorul tău Dumnezeu din aceasta ţară un cămin plăcut pentru toţi. S-avem încredere în acel atotputernic căruia şi în trecut ne-am spovedit chinurile şi suferinţele şi care ne-a împărtăşit de sfânta cuminecătură binefăcătoare a Sa. Cu ajutorul Lui şi cu dragostea faţa de cârmuitor vom ridica pe aceste frumoaso hotare o ţară frumoasă care să se înşiruie demnă alături de alte ţări. Urmaţi în totdeauna sufletul părinţilor voştri ai marilor voştri antecesori şi urmaţi cu sfinţenie şoapta curată a sufletelor voastre. Să trăiţi în fericire întru mulţi ani. (Urale nesfârşite).

Defilarea.

Unul dintre cele mai frumoase momente ale zilei a fost defilarea celor 150 steaguri sfinţite şi defilarea miilor de voinici şi moţi colonişti. Coloana întreagă condusă de Comandantul Legiunei: fratele Coroianu, a fost o impozantă unitate, de care organizatorii se pot felicita, iar Sălajul poate fi mândru.

Banchetul. După defilare a urmat recepţia autorităţilor la „Primărie”, după care cei doi miniştri au ascultat doleanţele mai multor delegaţii. Între timp oaspeţii s-au îndreptat spre restaurantul „Regele Românilor” unde la banchet au participat câteva sute de inşi şi cu care ocazie dl. ministru Sever Dan a pronunţat următorul toast: Doamnelor şi Domnilor, Particip astăzi pentru prima oară la o sfinţire de steaguri voiniceşti şi numai acum înţeleg pentru ce duşmanii noştri se alarmează. Grandioasele serbări de astăzi le dau tot dreptul să se îngrijoreze acelora cari nu văd cu ochi buni întărirea Partidului Naţional Ţărănesc. Desfăşurarea formidabilă de forţe pe care aţi organizat-o astăzi este dovada progresului făcut în scurt timp de organizaţia voinicească. Când calc din nou prin acestea meleaguri îmi reamintesc de marea mişcare de rezistenţă organizată aici în contra oprimării credinţei româneşti, cu riscul închisorii şi a tuturor opresiunilor stăpânirii de pe atunci. Am cercetat pe vremuri pe dl. canonic Gh. Mureşanu sufletul mişcării de pe vremuri, pe care-l pot numi cel mai bătrân voinic (ovaţii la adresa dlui canonic). L-am cercetat apoi şi în închisoare. Lupta lor de atunci să vă stea totdeauna înainte, pilda lor să fie urmată şi astăzi, într-o Românie întregită faţă de toţi duşmanii neamului, care sunt şi ai Partidului Naţional Ţărănesc. Ridic acum paharul în sănătatea celui mai tânăr voinic, în sănătatea micului nostru Rege M. S. Mihai I. (ovaţii nesfârşite) şi a înaltei Regenţe. Oaspeţii rămaşi la Carei au participat la Serata dansantă organizată la  restaurantul „Regele României”, precedată de Concertul coral al Societăţii Doina.

redacţia Chemarea, 1929

comentarii

de prof.Viorica Boldur la 31 March 2018 - 22:00

Èxtrem de utila aceasta restituire pentru cei care nu detin aceste informatii atat de importante.Daca istoria este tot mai putin studiata in scoli,iata ca presa poate sa completeze golurile din memoria colectiva.Multumim.

de Horia Mărieș la 1 April 2018 - 07:11

ILIE LAZÃR.
Un om între oameni.
Un ardelean formidabil.

https://www.facebook.com/marieshoria/posts/1726054034123495

de mine la 1 April 2018 - 16:29

ilie lazar a fost din Carei?

de Horia Mărieș la 1 April 2018 - 19:59

@mine la 1 aprilie 2018, ora 16:29.

Nu, Ilie Lazăr n-a fost din Carei.
A fost un ardelean.
Unul formidabil.

Ilie Lazăr (n. 12 decembrie 1895, Giulești, județul Maramureș – d. 6 noiembrie 1976, Cluj) a fost un jurist și om politic român, fruntaș al Partidului Național Țărănesc în perioada interbelică și garda de corp a lui Iuliu Maniu.

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ilie_Laz%C4%83r

Lasati un comentariu