Pagina principala / Opinii, Stirea Zilei / De ce tulburați liniștea soldaților români din cimitirele patriei?

De ce tulburați liniștea soldaților români din cimitirele patriei?

UDMR va organiza o conferință de presă la Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului în data de 6 iuni a.c. la ora 16:00 după ce asociațiile românești au anunțat acum 2 săptămâni că vor comemora  soldații români de Ziua Eroilor în aceeași locație. 

Nici în cimitirele patriei nu mai au liniște soldații români căzuți în luptele de apărare a neamului românesc! Dacă în cimitirele din județul nostru  își dorm în liniște somnul de veci soldați de toate naționalitățile, nu la fel se petrece la cimitirul internațional de pe valea Uzului.

După  începerea lucrărilor de reabilitare a crucilor eroilor români de către Primăria Dărmănești, autoritățile din județul Harghita au demarat o adevărată vânătoare de vrăjitoare și demonstrează că încă nu au reușit să acorde respect reciproc simbolurilor fiecărei naționalități. Nici la capitolul toleranță nu au notă de trecere.

Astfel, primarul UDMR Gergely Andras, a inițiat în 23 mai 2019 un proiect în  CL prin care a fost interzis accesul în incinta Cimitirului Internațional al Eroilor de la Valea Uzului.

Prefectul Jean-Adrian Andrei a atacat ieri, 29 mai, Hotărârea nr. 13/2019 a Consiliului Local Sânmartin  inițiată de primarul UDMR Gergely Andras.  Din punct de vedere legal, hotărârea CL Sânmartin este supendată de drept și nu mai produce efecte. Doar că anumite capete înfierbântate care nu doresc bună înțelegere și conviețuire pașnică au încuiat cu lacăte și lanțuri poarta de acces la cimitrul internațional de pe Valea Uzului.  Noaptea minții!

Cimitirul de pe valea Uzului este unul cu caracter internaținal din moment ce aici sunt îngropați ostași de mai multe naționalități.

Măsura avea drept scop blocarea accesului românilor care și-au anunțat deja prezența la Valea Uzului pentru data de 6 iunie a.c., ziua în care românii sărbătoresc Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor. Abrogarea HCL Sânmartin de interzicere a accesului în cimitir  și revenirea la normalitate nu a fost pe placul celor care nu doresc conviețuire pașnică și respect reciproc în România.

Astfel, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Robert Gruman, membru UDMR, a anunțat faptul că UDMR va organiza o conferință de presă la Cimitirul Internațional al Eroilor de la Valea Uzului în data de 6 iuni a.c. la ora 16:00. Membrii PCM din CJ Covasna și-au anunțat și ei prezența.

În condițiile în care românii au anunțat de acum 2 săptămâni comemorarea eroilor de Ziua Înălțării Domnului, 6 iunie 2019, ora 17,00, la cimitirul de pe valea Uzului, mii de români confirmându-și prezența.

Deci românii nu sunt lăsați să își comemoreze în liniște eroii care dorm în cimitirele patriei!

La Carei nu avem plăci oficiale pe primăria cu conducere exclusiv UDMR, ni se refuză dreptul de amplasa catarg cu tricolor pe domeniul public, ni se ascunde un monument de for public după o perdea forestieră iar elevii români nu au acces la învățământ în limba maternă, limba română, pentru orice meserie ce se predă în școlile de stat. Nu am uitat nici de încercările de la Carei de a despărți cimitrul central în două părți, cu gard înalt cu  sârmă ghimpată, după naționalitatea celor ce dorm somnul de veci acolo. Deci nu numai la granița de nord-vest administrațiile  UDMR nu respectă românii și simbolurile lor.

Potrivit   historia.ro, la Valea Uzului primele lupte în zonă au început în 12 Octombrie 1916 cu bombardamente de artilerie și o tentativă de înaintare a trupelor maghiare. În zilele următoare armata austro-ungară a concentrat în Valea Uzului Divizia 39, în timp ce din partea română se afla Regimentul 27 infanterie și o baterie. Peste două zile un întreg batalion unguresc, comasat într-o vâlcea pentru atac, a fost decimat cu bombardamente de artilerie.

Superioritatea numerică a diviziei inamice a obligat în zilele următoare soldații români să se retragă din satul Valea Uzului către Sălătruc. Cu ajutorul întăririlor sosite din Comănești, trupele române reușesc să respingă peste graniță ostașii inamici. În bătălia din 27 Octombrie 1916 românii au luat 900 prizonieri. Aceasta a fost prima mare confruntare militară din Valea Uzului și pe culmile din jur. Frontul s-a stabilizat în zonă, în ciuda atacurilor Diviziei 39 în perioada următoare.

În paralel cu acest atac pe Valea Uzului, armata austro-ungară a încercat să forțeze și trecătorile de la Ghimeș și Oituz. În aceste lupte, Divizia a 7-a românească a pierdut în luna Octombrie 1916 peste 1900 soldați și ofițeri, din care circa 450 morți și restul dispăruți.

Eșecul ofensivei austro-ungare de a forța linia de apărare românească pe Valea Uzului în Octombrie 1916 – Ianuarie 1917 a determinat o planificare minuțioasă a unei ofensive în primăvara anului 1917. Divizia 39 austro-ungară a urmat prin rotație pregătiri de tragere cu mortierele germane de 21 cm în poligonul de la Jigodin. În 8 Martie 1917, după o pregătire intensă de artilerie, a urmat atacul diviziei austro-ungare ajutată și de un regiment bavarez pe un front de câțiva kilometri pe culmile Carpaților Orientali, la nord și la sud de Valea Uzului.

Singurul câștig a fost vârful Moghioroș (1238 m), situat la circa 1,5 km nord de satul Valea Uzului, apărat de trupe rusești. Au murit atunci 29 de ostași unguri și 4 germani, respectiv 408 ruși, conform unui studiu foarte amănunțit publicat în 1944 de József Bánlaky Doberdoi, A m. kir. kassai 39. honvéd gyaloghadosztály harcai Erdély keleti határán. A Magyaros-tető elfoglalása 1917 március 8-án (Războiul diviziei maghiare regale de infanterie 39 din Kosice la hotarul estic al Transilvaniei. Cucerirea vârfului Moghioroș în 8 Martie 1917).

Frontul nu a mai suferit schimbări în perioada următoare, probabil din cauza reliefului. Cucerirea acestui vârf a fost singura victorie a diviziei austro-ungare 39, trâmbițată ca un succes remarcabil al ,,tigrilor,, maghiari  de către istorici de ocazie pe internet!

Reamenajarea cimitirului de către autoritățile maghiare în 1994-1998 a avut ca scop maghiarizarea cimitirului, dovedită și de inscripțiile afișate. Lăudabil este că istoricii maghiari au identificat pe baza documentelor numele majorității soldaților morți în bătăliile din 1917-1917, respectiv 1944. Divizia 39 avea sediul la Kosice, oraș aflat azi în Slovacia.

Din această divizie a armatei austro-ungare făceau parte regimente cu soldați maghiari și slovaci, ultimii înregistrați cu numele maghiarizate. Cel puțin în cazul regimentelor 9 și 10, cu sediul la Miskolc, cercetările au permis identificarea majorității celor decedați. Pe tablele de marmură sunt câteva sute de nume, ceea ce arată că restul, până la 1306 de morminte, sunt în cea mai mare parte ale altor soldați români și ruși, neindentificați.

În 1994, conform presei, au fost profanate mormintele soldaților nemaghiari prin schimbarea numelui sau etniei, fiind tratați ca soldați maghiari necunoscuți. De exemplu, potrivit registrului din 1927, la poziția 763 era îngropat soldatul român Gheorghe Cosma. Data morții, 29 Martie 1917, sugerează că a fost rănit și a căzut prizonier în timpul ofensivei maghiaro-germane de la începutul lunii respective. După profanarea mormintelor de către asociațiile ungurești în 1994, pe mormântul lui Gheorghe Cosma este o cruce pe care scrie soldat maghiar necunoscut.

Asociația Calea Neamului alături de  Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) și de societatea civilă românească roagă  participanții la cinstirea memoriei eroilor din data de 6 iunie 2019, ora 17,00, de la cimitrul din valea Uzului  să nu răspundă provocărilor de orice fel, indiferent sub ce formă sau din ce parte vor veni acestea.
Totodată, același îndemn la echilibru, calm și respect este adresat și concetățenilor de etnie maghiară, în mod deosebit liderilor acestora, care continuă provocările cu scopul menținerii în spațiul public a unei pseudoprobleme interetnice, în contradicție cu legislația și practica românească și europeană privind organizarea cimitirelor internaționale, unde își dorm somnul de veci militari din mai multe țări.

Buletin de Carei

comentarii