Un nou asalt legislativ al UDMR împotriva limbii române

• publicat la: 26 August 2020
Un nou asalt legislativ al UDMR împotriva limbii române

În timp ce la Carei dreptul la educație  în limba maternă nu este respectat atunci când vine vorba de elevii români care vor să aplice pentru diverse meserii, UDMR  vrea  favoruri pe care nu le are  în nicio altă țară din lume.

Este vorba despre trei proiecte de lege inițiate și depuse ieri în Camera Deputaților de către UDMR.

,,Când toată lumea e frământată de începerea anului școlar cu măști, cuști si stări de miliție în pauze, UDMR ce credeți că face? Promovează în Camera Deputaților proiecte de lege referitoare la Educația Națională prin care practic se permite eludarea cunoașterea limbii române de către elevii înscriși în unitățile si secțiile de învățământ cu predare în limba maghiară.

Cu alte cuvinte se vrea ca o întreagă generație de tineri care a optat pentru acest învățământ să nu fie nevoită să învete limba oficială a statului român.
Astfel, se doreste ca universitățile din România, indiferent dacă au sau NU secții cu predare în limba maghiară, să permită sustinerea examenelor de admitere în limba maghiară.

Cu alte cuvinte, Universitatea București de exemplu, ar fi obligată să sustină examene de admitere în limba maghiară pentru oricine vrea acest lucru.
Examenele de capacitate si de Bacalaureat ar trebui conform acestor proiecte de lege să aibă subiecte mai lejere pentru Limba Română, DIFERENȚIATE față de cele naționale.
UDMR ar urma să stabilească prin Consiliul Minorităților Naționale înființarea secțiilor, organizarea formelor de învățământ în limba maghiară, instaurând astfel controlul politic pe criteriu etnic asupra Educației Naționale.
Toate aceste lucruri adâncesc segregarea învățâmântului pe criterii etnice, segregare începută în 1990 de către Guvernul Petre Roman, prin ministrul de resort Mihai Șora, care a început în Transilvania, cu precădere în Harghita, Covasna, Mureș, desființarea unităților de educație în limba română.
Toate aceste lucruri fac parte din planul amplu de obținere a autonomiei teritoriale, actionându-se în acest sens pe plan economic, social, cultural, religios si nu in cele din urmă educațional. Retrasarea ,,granitei de o mie de ani” a fostului Imperiu Austro-Ungar continuă si nu vizează doar Transilvania, ci si părti din Moldova, respectiv, județele Bacău și Neamț, vârf de lance fiind aici atât interesul pentru Valea Uzului cât si ofensiva pe zona românilor denumiți ceangăi.
Cam asta e vesnica ”poveste” a UDMR care nu se împacă cu ideea că România este Stat Național, Independent, Suveran si Indivizibil.
,,Nem, Nem Soha” tradus pe românește, sună așa: Nu, Nu, Niciodată, Transilvania NU va fi a Ungariei! Mai convingător de atât nici nu se poate! scrie pe pagina sa  Mihai Târnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului, cel care a fost chemat să dea socoteală la CNCD pentru folosirea de citate din opera poetului național Mihai Eminescu.

Despre acest subiect a luat atitudine și deputatul Marius Pașcan.

Potrivit parlamentarului Marius Pașcan, problema nu se rezolvă prin a găsi soluții de modificare a modalității de testare a competențelor, în sensul introducerii unor variante diferențiate, adaptate la slaba calitate a actului de educație, ci printr-o analiză și o schimbare profundă a modului în care se exercită actul de educație. Atâta timp cât instituțiile de învățământ și elevii au aceleași instrumente la dispoziție, deopotrivă testarea competentelor trebuie să urmeze aceste instrumente.
De aceea, susțin că, înainte de a decide politic soluții segregaționiste, este necesară o analiză, un audit extern asupra actului de educație în școlile cu predare în limba minorităților.

Trebuie evaluat obiectiv mai ales modul în care este predată și însușită limba oficială a statului. Care sunt capabilitățile si exigențele profesorilor care predau limba română în aceste scoli? Vă reamintesc că, atunci când s-a pus problema ca limba română să fie predată doar de cadre calificate, UDMR a făcut presiuni pentru a fi abrogată OUG propusă de ministrul educației de la acea vreme, scrie pe pagina sa parlamentarul Marius Pașcan.

Lasati un comentariu