Cenzura din BOR: Preoții, amenințați cu pușcăria dacă îl omagiază pe filosoful-martir ucis la Aiud, Mircea Vulcănescu

• publicat la: 14 November 2020
Cenzura din BOR: Preoții, amenințați cu pușcăria dacă îl omagiază pe filosoful-martir ucis la Aiud, Mircea Vulcănescu

Activenews. ro ia atitudine împotriva recomandării conducerii BOR în urma adresei primite de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” prin care se solicită „intervenția Patriarhiei pentru a descuraja manifestările din sânul Bisericii Ortodoxe Române care își propun reabilitarea acelor personalități care, deși au îmbrățișat ortodoxismul, au activat și s-au pus în slujba unor regimuri fasciste antisemite și xenofobe, în speță Mircea Vulcănescu (1904-1952)”.

Mai mulți preoți vâlceni consideră inadmisibilă această situație: „Este o formă de cenzură inacceptabilă pentru zilele noastre. Nu numai că ni se răpește libertatea de opinie, dar mai suntem amenințați cu pușcăria. Despre Mircea Vulcănescu putem discuta, sunt opinii și opinii, dar să ni se bage pumnul în gură în acest stil comunist, este prea mult” notează activenews.ro.

Mircea Vulcănescu  s-a stins din viață pe 28 octombrie 1952 în închisoarea din Aiud. Stătuse timp de șase ani în pușcăriile comuniste, fiind arestat în 1946 în lotul al doilea al foștilor membri din Guvernul Antonescu, pentru crime de război. „La Aiud, ținuse o serie de conferințe considerate subversive de torționari, pentru că le menținea oamenilor moralul. A fost izolat, la fel ca alți 12 bărbați din celula sa, în hrubele secției 1. Acolo au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați în frig, neavând paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după câteva ore. Conform unui martor, Vulcănescu s-ar fi așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborât, salvându-i viața. A murit bolnav de plămâni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat un îndemn creștinesc: „Să nu ne răzbunați!”.

De-a lungul timpului, BOR l-a cinstit și l-a omagiat pe Mircea Vulcănescu, l-a considerat un martir mărturisitor și prea puțin l-a contestat. Cum va aborda de acum această relație, în „lumina” noilor recomandări, rămâne un mare semn de întrebare.

Dacă la alte culte, neromânești, omagierea martirilor și acțiunile identitare sunt o constantă, iată că românilor credincioși li se trimit adrese prin care anumite personalități trebuiesc  ,,uitate,,.  Și totul pentru că nu avem conducători iubitori de neam și țară la nivel de instituții reprezentative. Se permite însă  ridicarea de statui criminalilor dovediți  de români. Încă nu avem un Institut Național pentru Studierea Holocaustului românilor, crimele și atrocitățile  împotriva românilor din 1940 încă sunt păstrate sub tăcere și neincluse în manualele de istorie din școli de parcă s-ar dori ascunderea istoriei noastre.

Nu uităm, nu cedăm presiunilor din oricare parte ar veni!

Lasati un comentariu