Sacrificiul pentru păstrarea credinței. Sfinții Martiri Brâncoveni

Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, a fost executat la Constantinopol, în ziua în care împlinea șaizeci de ani, împreună cu cei patru fii ai săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul Ianache Văcărescu.

La 15 august 1714, de ziua Adormirii Maicii Domnului, la Constantinopol, domnul Țării Românești, Constantin Basarab Brâncoveanu, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și de sfetnicul Ianache Văcărescu, sunt uciși din ordinul sultanului otoman, exponent al unui regim de putere criminal și deplin corupt.

Sacrificiul Sfinților Martiri Brâncoveni încheie lunga istorie a domniilor pământene ale Țării dintre Carpați și Dunăre, începută prin Radu Negru și continuată prin figuri de seama lui Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab.

Brâncoveanu a fost un domn al culturii, un mare apărător al Bisericii Creștine persecutate în teritoriile fostului Imperiu Roman de Răsărit, un om drept care a iubit Țara și oamenii săi și care, în ciuda marii averi pentru care a fost invidiat și urât deopotrivă de rudele sale Cantacuzine și de vizirii otomani, a trăit în smerenie și credință în Dumnezeu.