Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române prin decretele promulgate de președinte

• publicat la: 22 July 2020
Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române prin decretele promulgate de președinte

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, 21 iulie 2020, decretele privind promulgarea legilor prin care Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan sunt declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române, anunță Administrația Prezidențială.

Mihai Viteazul, domn al Ţării Romaneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, a fost declarat martir pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României, se arată în legea recent promulgată. Iar la data de 27 mai vor avea loc  ceremoniile anuale dedicate marelui domnitor.

Președintele Klaus Iohannis a mai promulgat și legea prin care Horea, Cloşca şi Crişan sunt declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române.

“Se declară martiri şi eroi ai naţiunii române Vasile Nicula, Ion Oargă şi Gheorghe Crişan, cunoscuţi popular sub numele Horea, Cloşca şi Crişan, pentru rolul, curajul, eroismul şi sacrificiul lor din timpul răscoalei ţărăneşti din anul 1784″, se arată în legea promulgată tot la data de 21 iulie 2020. Ceremoniile  anuale vor avea loc pe 2 noiembrie.

Pentru a sublinia continuitatea sacrificiilor poporului român din Munţii Apuseni şi în tradiţia eroilor martiri Horea, Cloşca şi Crişan, la data de 8 noiembrie, se va comemora Ziua Martirilor Români de la Beliş, mai prevede textul actului normativ.

Parlamentul a decis, pe 30 iunie, că Mihai Viteazul, Horia, Cloșca și Crișan sunt recunoșcuți drept martiri și eroi ai neamului românesc și vor fi omagiați prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, transmite Mediafax.

Deputații au aprobat, cu 240 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și 23 abțineri, proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea lui Mihai Viteazul, Domn al Țării Româneşti, Domn al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, drept martir şi erou al naţiunii române, în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut.

În 1784 a avut loc o revoltă a iobagilor din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care erau supuși de nobilimea maghiară. Răscoala a fost iniţiată de Crişan în 31 octombrie 1784, în biserica din Satul Mesteacăn. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari și preoți. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială a românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național.

În data de 28 februarie 1785, la Alba Iulia, avea loc una dintre cele mai oribile execuții. Capii răscoalei din anul precedent, Horea și Cloșca, erau trași pe roată. Maniera brutală în care au fost uciși a stârnit indignare. Împăratul Iosif al II-lea, înfuriat de acest spectacol abject, a abolit pedeapsa cu tragerea pe roată în întreg Imperiul Roman de Națiune Germană.

Buletin de Carei

Lasati un comentariu