Personalități careiene. Comemorare Francisc Pall și Neța Iercoșan
La 25 septembrie 1992 s-a stins din viață istoricul Francisc Pall. Născut la 24 noiembrie 1911 la Carei, avându-i ca părinţi pe Gheorghe Pall şi Maria Fărcaş,ţărani înstăriţi de confesiune greco-catolică, spunea…“Sunt de religie greco-catolică şi de origine românească,în ciuda numelui meu” afirma mulţi ani mai târziu însuşi Francisc Pall, făcând referire la scrierea numelui său.
Scrierea numelui său cu altă ortografie se datorează acţiunii de maghiarizare a etnicilor români, politică promovată de regimul austro-ungar mai ales după apariţia în 1907 a Legii lui Apponyi.
Francis Pall studiat la Liceul Vasile Lucaciu din orașul nostru, unde în 1919 și-a susținut bacalaureatul. Între 1919-1933 a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, unde a fost numit secretar și bibliotecar al Institutului de Istorie Universală și preparator universitar.
Între 1934-1936, în timp ce studia la Accademia di Romania din Roma, și-a susținut teza de doctorat cu tema Ciriaco d’Ancona e la Crociata contro i Turchi, în specialitatea de istorie medie universală și bizantinologie.
După 1936 a fost numit asistent universitar la Universitatea din Cluj iar în anul 1944 este numit conferențiar la aceeași universitate. Titlul de profesor universitar l-a primit în 1962. În 1972 a primit titlul de profesor emerit.
Opera sa încorporează contribuții fundamentale în problemele pe care le-a abordat: cruciadele, efortul anti-otoman al popoarelor din Balcani, umanismul și reforma religioasă, viața și personalitatea episcopului Inochentie Micu-Klein, căruia i-a dedicat trei volume de studii.
Centenarul nașterii lui Francis Pall a fost marcat la biserica Sf.Apostol Andrei în prezența academicianului Ioan Aurel Pop și a altor profesori universitari de la Cluj Napoca și Oradea. Simpozionul dedicat centenarului naşterii istoricului careiean Francisc Pall a fost o adevarată sărbătoare pentru minte, inimă şi istorie românească.
Pe casa natală a fost dezvelită o placă comemorativă dar nu s-a permis ca numele străzii să fie Francisc Pall, istoric român. S-a oferit în bătaie de joc de către conducerea orașului o străduță fără case care să poarte numele celebrului și apreciatului istoric careian.
Tot la 25 septembrie, dar șapte ani mai târziu, în anul 1999, s-a stins din viață dr. Neța Iercoșan, director al Muzeului Orășenesc Carei. Născut în 7 decembrie 1950, a studiat la Facultatea de istorie a Universității Babeș Bolyayi din Cluj Napoca. Timp de 21 de ani a fost directorul Muzeului careian, desfășurând o activitate științifică finalizată cu studii și lucrări de specialitate publicate în zeci de reviste sau cărți.
În perioada cât a fost dascăl a urmat la fără frecvenţă cursurile Facultăţii de istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, finalizate cu examenul de licenţă susţinut cu lucrarea „Circulaţia monetară în judeţul Satu Mare, sec. III î.e.n. – sec. V e.n.”, sub îndrumarea prof. univ. dr. Hadrian Daicoviciu.
Între 1980 – 1982 a urmat cursuri de specializare în muzeografie şi arheologie, sub conducerea prof. dr. Radu Florescu, finalizate cu atestate profesionale.
A desfăşurat o prolifică activitate ştiinţifică finalizată cu studii şi lucrări publicate în totalitate. A participat ca student la săpături arheologice pe şantierele de la Râpa – Tinca, Medieşu Aurit – Castel, Marca (Sălaj), Medieşu Aurit, aşezare, majoritatea cu S. Dumitraşcu.
Între 1980 -1994 a efectuat săpături, singur sau în colaborare, pe şantiere arheologice la Sanislău, Acâş, Moftinu Mic, Căpleni, Carei (Ferma IAS), Carei – Bobald, Dumbrava, Tăşnad – Sere. În paralel, în perioada !978 – 1994 a efectuat cercetări arheologice de teren în zona de activitate a Muzeului careiean, respectiv zona nisipurilor între Curtuiuşeni şi Urziceni, valea Eriului, valea Crasnei, precum şi în zona Codrului şi Câmpia Someşană[1].
A elaborat şi publicat, printre altele:
1. Muzeul orăşenesc Carei – ghid, 1980, Oradea, în colaborare cu Carol Karacsonyi;. Un vas-biberon eneolitic descoperit la Ciumeşti, Satu Mare. Studii şi Comunicări vol. V – VI, 1980-1981, pp. 35-38.; Cutremure de pământ în judeţul Satu Mare până la 1900 (În colaborare cu Ana Iercoşan), Satu Mare. Studii şi Comunicări, V-VI, 1980-1981, pp. 565 – 576; Noi descoperiri arheologice în zona Carei, Satu Mare. Studii şi comunicări, VII-VIII, 1986-1987, pp. 139-158; Contribuţii la istoricul muzeului careian (în colaborare cu Ioan Nemeti şi Carol Karacsonyi), Satu Mare. Studii şi comunicări, VII-VIII, 1986-1987, pp. 477-488; Descoperiri traco-dacice din zona Careiului, Revista Muzeelor, 1987, nr. 4, pp. 3-6 ; Un cuptor de ars ceramică din epoca neolitică descoperit la Căpleni (jud. Satu Mare), ActaMP, XI, 1987, pp.73-76; Depozitul de bronzuri de la Carei, Thraco-Dacica, IX, 1988, pp.127-129 Descoperiri arheologice aparţinând epocii bronzului din zona Careiului (în colaborare cu I. Nemeti), Revista Muzeelor, 1991, 4; Săpături arheologice în aşezarea neolotică de la Căpleni (jud. Satu Mare), Satu Mare. Studii şi comunicări , vol. IX-X, 1992-1993, pp. 9-22
În 1999 obţine titlul de doctor în istorie cu teza Cultura Tiszapolgar în vestul României la Institutul de Tracologie al Universităţii Bucureşti. Lucrarea i-a fost publicată în acelaşi an.
Veșnica lor pomenire!
Buletin de Carei
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr