Poligon strategic al Armatei Române, dispărut în văzul lumii

• publicat la: 20 August 2013
Poligon strategic al Armatei Române, dispărut în văzul lumii

Febra retrocedărilor abuzive sau ilegale a ajuns la cote alarmante. Tăvălugul care nu ţine cont de nimeni şi de nimic a băgat în corzi până şi Armata română. Centrul de Instrucţie al Infanteriei din Sfântu Gheorghe, înfiinţat prin Decret Regal, constituit prin exproprieri după 1921 şi plătit până la ultima centimă, teren considerat zonă strategică a Armatei, a ajuns să fie parcelat pentru case de vacanţă. Unităţile militare din împrejurimi (atâtea câte au mai rămas) îşi deplasează soldaţii la trageri cu hârburi care consumă motorină „la greu”, cu căruţe, sau cu ce le mai dă mâna, tocmai la Braşov. Probabil din motive de reduceri de costuri şi eficienţă „maximă”!

Poligonul se află – sau bine zis se afla – lângă drumul care duce la Şugaş-Băi, o zonă feerică, râvnită de granzii locali. Graţie interpretării legilor (anti)româneşti, comisiile locale şi judeţene de aplicare a legii fondului funciar din Sfântu Gheorghe au hotărât să dea armata afară de pe propriu-i poligon, care deservea toate unităţile militare din regiune. Primarul Antal Arpad declara nu de mult că etnicii maghiari din Sfântu Gheorghe sunt „intimidaţi” de prezenţa poligonului în apropierea oraşului. Zis şi făcut; beneficiind de lipsa de reacţie a diriguitorilor Armatei din 2003 încoace – de când a început „ruperea” poligonului bucată cu bucată – şi a prefecţilor – cozi de topor -, „şmecherii” din UDMR, prin primarii din Sfântu Gheorghe şi Arcuş (fostă Valea Crişului), au intrat abuziv în posesia poligonului. Cum? Prin atitudinea defetistă şi uneori cu largul concurs al comandanţilor de garnizoană, al miniştrilor apărării şi al guvernelor instalate după 2003.

Centrul de Instrucţie al Infanteriei – Poligonul de la Sfântu Gheorghe era un punct strategic pe harta României, un platou de peste 1.200 de hectare la înălţime, care străjuia întreaga depresiune. Armata a permis unor unităţi zootehnice să-şi desfăşoare păşunatul pe o parte a poligonului, în zilele în care acesta nu era folosit de trupe. Încet, încet, după revoluţie, în baza contractelor de dare în folosinţă cu unităţile respective, au început presiunile asupra unităţii militare care gestiona poligonul, proprietate a MApN încă din perioada interbelică. Nici vorbă de vreo confiscare de către comunişti a vreunei proprietăţi. Însă comisiile locale din Sfântu Gheorghe şi Arcuş au trecut peste adresele MapN în care se dovedea faptul că poligonul este proprietatea Armatei. În joc au intrat apoi prefecţi, comandanţi de unitate şi Cadastrul. Poligonul a fost luat bucată cu bucată şi împărţit „pe sprânceană”, lotizat, împrejmuit cu sârmă ghimpată, iar în anumite cazuri revândut.

Există şi cazuri în care comisia funcţionează corect. Un domn din Sfântu Gheorghe, de etnie maghiară, a depus şi el un dosar pentru a primi niscaiva teren. A fost refuzat de comisie deoarece nu avea dreptul, bunicii fiindu-i expropriaţi în perioada interbelică, şi-ar fi primit banii şi – spune el – nici nu făcea parte din UDMR. Pe la colţuri se vorbeşte că terenurile au fost atribuite în mare parte unor baroni locali, „susţinători” ai primarului Antal Arpad şi ai preşedintelui Consiliului Judeţean. La o verificare atentă, se poate observa că niciun român nu a primit teren în poligon. Românii care aveau drept la retrocedare sunt trecuţi pe o listă specială şi li se spune că primăria nu mai are teren şi că vor fi despăgubiţi în bani de la Fondul Proprietatea. Revenind la poligon; în perimetru există o carieră de piatră, pădurea începe să se rărească pe zi ce trece, iar după spusele unor cunoscători ar exista şi mari rezerve de uraniu în subsol.

Bomboana pe colivă!

Fostul ministru al Apărării Gabriel Oprea, semnatarul actului de „deces” al ultimei porţiuni rămase din poligon, a avut o întâlnire de taină cu primarul Antal. Ce a urmat?

După hăcuiri succesive, poligonul mai rămăsese cu o suprafaţă mare de pădure şi lac, unde se desfăşurau diverse aplicaţii militare specifice. Tripleta Boc-Udrea-Oprea a dat însă lovitura decisivă, prin ricoşeu, terenul şi pădurea intrând iniţial în administrarea Romsilva, ca mai apoi să se facă pierdute…..cotidianul.ro

Lasati un comentariu