Remember Cenaclul Flacăra la Carei. Andrei Păunescu în program

• publicat la: 4 November 2016
Remember Cenaclul Flacăra la Carei. Andrei Păunescu în program

La împlinirea a 6 ani de la plecarea lui Adrian Păunescu dintre noi, aflându-ne și în preajma Zilei Naționale, vă propunem o întâlnire pentru o seară memorabilă de muzică, poezie și dialog cu șlagăre  ale Cenaclului „Flacăra”.

Duminică, 6 noiembrie 2016, începând cu ora 18.00, la Sala Teatrului Municipal din Carei, sub sloganul ”Doamne, ocrotește-i pe români!”, va avea loc evenimentul „Și totuși există iubire – Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu”, avându-i ca protagoniști pe Andrei Păunescu (fiul marelui poet), Vasile Mardare, și Valentin Moldovan.

Prețul unui bilet este de 15 lei. Biletele se găsesc la Centrul Cultural al Municipiului Carei sau la fața locului înaintea spectacolului, în funcție de locurile disponibile în sală.

Informații: 0261.865.006.

Buletin de Carei sursa Directia de Cultura

comentarii

de Șuta la 1 November 2016 - 12:51

REFLECȚIE CONFUZĂ ȘI REFREN OBSESIV

Dragi Moți, din toată Transilvania, nu numai din județul Satu Mare, care e adevăratul Moț, sau care e mai Moț, Dinu Sălăjanu sau Petrică Mureșan? Ascultați, prin linkurile de mai jos, cum cântă, și veți înțelege mai bine… Cine încearcă să pună mâna pe Transilvania, încet? De ce ar cânta un Moț la un festival al ‘codrenilor’? Decepție, umilire? De ce le cântă Grigore Leșe sibienilor, și-i cucerește, ca și prin anamneză sau ineism, sau prin transă, sau prin convertire, prin reflecție confuză și refren obsesiv, de ce le crează impresia că într-o altă viață au fost codreni, și încă maramureșeni? De ce se îmbracă Petrică Mureșan ca Moț și cântă cu accente violoniste? Batjocură?

https://www.youtube.com/watch?v=NxAtIZsirg4
http://www.tubechop.com/watch/8511241
https://www.youtube.com/watch?v=IrC_yPLy4aY

Dragi Moți, de ce nu apare în Wikipedia.ro etnia Moților ca existând în județul Satu Mare?

http://www.buletindecarei.ro/2015/08/festivalul-de-la-gelu-a-reunit-motii-de-campie-cu-cei-din-tara-de-piatra.html

,,Părintele Ioan Ursu redă în primele pagini ale cronicii Cărții de Aur, începuturile locurilor. Astfel, el scrie la 29 octombrie 1938 următoarele: “Cu ajutorul bunului Dumnezeu, în al treisprezecelea an de la întemeierea acestei colonii și parohii, am fericitul prilej al împlinirii dorinței mele de a scrie această cronică a parohiei-colonie Gelu. De la așezarea mea aici, pe la sfârșitul anului 1935, m-am gândit imediat la întemeierea unui istoric al parohiei[..]. Datele și informațiunile până la venirea mea în parohie le-am cules din gura locuitorilor așezați în parohie, iar de la instalarea mea ca preot aci, le redau exact după cum s-au petrecut”

La primul Război Mondial, în 1917, regele Ferdinand I a făcut promisiunea soldaților ce luptau pe front, că le va da pământ. Astfel, locuitorii din zona Clujului au primit pământ în aceste părți din moșia ce a aparținut grofului Karolyi Ludovic. Pământul avea rost de fermă fiind numit Vadaszpuszta. La început, satul a fost organizat pe actuala vatră, care cu timpul s-a extins. Chiar și numele străzilor amintesc de localitățile de unde au venit: strada Lăpuștești, str. Someșeni, str. Bedecenilor, str. Dângăoanilor, str. Băienilor.

În Cartea de Aur, părintele Ioan Ursu povestește în continuare:

Ca urmare a tot ce a fost înainte, gelenii aveau ca rost să împlinească o profeție nescrisă : ”un brâu de colonii care să fie un zid viu de strajă și apărare a gliei scumpe strămoșești” după cum spune părintele Ioan Ursu. Deci, satul a avut rol de protecție, de românizare.

Noii proprietari aveau să fie din zone diferite, dar într-un trup și-un suflet de același fel, zone din Munții Apuseni și Maramureș. Și toți s-au înțeles și au lucrat cot la cot, rezultat al strădaniei lor fiind satul de acum.

Coborârea din munți, după spusele bătrânilor în 1924 iar în acte în 1925, a fost ceva imens de greu pentru moți. Să părăsească munții cu codrii săi pentru câmpie, ceva enorm de greu.

Astfel, în prezent, satul reprezinta o “citadela” a moților, a românilor.”

AU TĂIAT JUDEȚUL SATU MARE ÎN DOUĂ. O JUMĂTATE AU DAT-O MARAMUREȘULUI, IAR RESTUL L-AU DAT OAȘULUI, DAR OAȘUL NU A PUTUT OȘENIZA TOȚI MOȚII, ȘI A VENIT MUREȘAN SĂ-I CONVERTEASCĂ, MARAMUREȘENIZEZE PE RESTUL? CINEVA DISTRUGE ETNIILE, NU LE REPREZINTĂ INTERESELE VITALE? LE ALIPEȘTE NEPOTRIVIT, UNELE ÎN DAUNA ALTORA? CINE ÎI URĂȘTE ȘI BATJOCOREȘTE PE MOȚI? NICIODATĂ NU EA CHEMAT NIMENI DE ZIUA OARAȘULUI, MAI CURÂND AU CHEMAT ARTIȘTI BUCUREȘTENI…

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gelu,_Satu_Mare

de Horia Mărieș la 1 November 2016 - 19:37

@Șuta

Stimate Domnule (Doamnă) Șuta,

Iertată-mi fie ignoranța dar nu mă prind de loc de ce un anunț ca “Remember Cenaclul Flacăra la Carei. Andrei Păunescu în program” v-a provocat o “REFLEXIE CONFUZĂ” despre Moți, adresată Dragilor Moțil?

Ați postat acest comentariu chiar sub articolul potrivit? Mira-m-aș.

Mie unuia Andrei Păunescu îmi trezește amintiri (neplăcute) legate de Nicolae Ceușescu. Prea lingea cuplul Ceaușesc.
Dar asta nu înseamnă nici pe departe că lumea nu poate, sau că nu trebuie să-i iubească poeziile. De gustibus non disputandum.
Până și Tudor Gheorghe îi cântă poeziile, așa cu ne-a demonstrat și cu ocazia concertului pe care l-a avut la Carei.

Îi întrebați pe Dragii Moți de ce nu apare în Wikipedia.ro etnia Moților ca existând în județul Satu Mare.

Nu știu să vă răspund, dar bănuiesc că este o hibă, o lipsă a celui care a redactat in Wiki textul despre Moți.
Oricum, cine dorește să citească despre Moți, chiar are de unde. Cărti vechi, nu de azi. De exemplu:
http://www.taramotilor.ro/index.htm

Îndeobște, la paginile găzduite de Wiki, se pot aduce, în anumite condiții, anumite completări.
Vă sugere să completați chiar Dvs pagina Wiki despre Moți cu date despre existența (descendenților) Moților in județul Satu Mare.
Ar fi, după umila mea părere, chiar o treabă foarte utilă.

de A Paunescu la 5 November 2016 - 08:56

Adrian Păunescu îi scria lui Ceauşescu: „Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos. Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod. Vreau să vă spun, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, clar şi din tot sufletul meu, că, şi dacă în România ar fi 200 de partide, eu tot în partidul condus de dumneavoastră aş face cerere de înscriere sau reînscriere, chiar dacă aş şti că alte partide m-ar plăti, iar partidul acesta mi-ar mai da o dată vot de blam cu avertisment. Acesta este Adevăratul Nicolae Ceauşescu al Istoriei Românilor, marele patriot revoluţionar. Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare. Aveţi o scânteie divină şi vă călăuzeşte un geniu lăuntric” Să trăiţi, Măria Voastră!”

de Horia Mărieș la 5 November 2016 - 10:09

@A Paunescu la 5 November 2016 – 08:56

Exact așa scria. Și câte și mai câte! Era extrem de talentat la lins în dos.
Kk-m-aș.

Dar de morți, numai de bine! Să-i fie țărâna ușoară.

de Felicitari tovarase boghi,bravo tovarase adi ! la 5 November 2016 - 12:02

Stima noastra si mandria,Ceausescu Romania!
Ceausescu PCR,Ceausescu PCR!
(uitati va in oglinda!) unde ne erau lingaii

de tulipanii la 5 November 2016 - 16:11

primii comunisti din Carei au fost maghiarii asa ca nu va grabiti sa ne luati noua mandria!
cel mai mare comunist a fost promovat de la bobinator de frigidere in locul unde acum e numai nostalgie la activitst de partid si apoi trimis la facultatea politica ,de ziaristi la Bucuresti. acum e primul sfatuitor al lui jenika datornicul si el mare komunista venit de la ipl sm pe filiera haiducilor….mare invidie aveti ca vine baiatul lui Paunescu sa cante la romani dar nu spuneti ca ce faceti voi la castel cu banii de la primarie …ati uitat de balul de struguri unde 2 zile a fiert cantina sociala mancare pentru noi?

de titanic la 5 November 2016 - 17:18

Am cravata mea, sunt pionier,
Si ma mindresc cu ea, sunt pionier!
Flutura in vant, zalog si legamint,
Intaiul meu cuvint de pionier…
:
Am cravata mea, sunt pionier,
Si ma mindresc cu ea, sunt pionier!
Maine – brigadier si sef de santier,
Chiar daca azi sunt numai pionier…
:
Am cravata mea, sunt pionier,

de robi la 5 November 2016 - 17:39

jeno activist de pcr, loios mare comunist care primea viza de america ca dadea cu ciocu iar erne stin le soptea ca sa ajunga minuitor de slove…familia haiducilor lemnari cu carnet de pcr a primit la ei un jeno pentru ca sa aiba la crasna carei controlul…cantaretul de ode erne stin nu mai tine minte cum a luat si bicicleta fabrica pentru el si nici ca beka era seful lui de la union….primii comunisti din carei nu vorbeau romaneste pentru ca nu stiau! pe cine au prins la vana cu materiale revizioniste si corneanu l-a scapat de puscarie??? acum e mare muzeist cica….

de careian-derutat la 5 November 2016 - 18:37

sa inteleg ca au murit 1166 oameni in 1989
iar acum comemoram moartea poetului dictatorului communist responsibil de moartea lor?
ceva e putred in Danemarca!

de margit la 5 November 2016 - 19:11

la decembrie iliescu a fost sefu….mare suparare aveti ca vine si la romani cineva sa cante….dar cand noi facem la scoala cu drapele unguresti toate activitatiel pentru revolutie maghiara e bine?

de costi la 5 November 2016 - 19:36

la scoala de piaristi au adus din ungaria elevi ca sa poate defila cu steagurile ungariei. acolo e scoala unde primaria plateste 150 de milioane de lei pe luna si unde nu multe lume stie sa vorbeste romaneste.

de silaghi felicia lucia la 6 November 2016 - 09:22

Memorie vesnica Maestrului ADRIAN PAUNESCU.

de sever la 6 November 2016 - 10:18

cenaclul Flacara lipseste la ora actuala. e nevoie de un nou Adrian Paunescu pentru a face din nou cunoscuta istoria si eroii romanilor!

de Ana Blandiana la 6 November 2016 - 10:30

Glorie eroilor neamului!moarte tradatorilor!

de smaranda la 6 November 2016 - 11:20

Am ascultat anul trecut un recital Andrei Paunescu la Satu Mare si a fost foarte frumos. Sper sa fie si la Carei la fel.

de Va multumesc la 6 November 2016 - 11:22

„Întreg, al dumneavoastră, aşa mă simt din nou
Că de minciuni şi falsuri fiinţa mi-e sătulă,
Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
Renaşte-n mine însumi şi ultima celulă.

Parcă trăiam exilul himeric în pustiu
Şi fapta dumneavoastră avu deodată-n mine
Efectul formidabil al unui trăznet viu
Lovind în ce e putred ca-n rest să facă bine.

Sunteţi atât de tînăr şi-atât de curajos,
Aţi deşteptat întreagă speranţa românească,
V-au dat strălimpezime durerile de jos
Şi-aţi doborât minciuna ca pe-o cumplită mască.

Necazuri sunt destule, în viaţa tuturor,
Şi fiecare-şi vede întâi pe ale sale,
Dar oamenii suportă necazul mai uşor
Când adevărul totuşi e cea mai dreaptă cale.

Acest popor doreşte întregul adevăr
Şi-acum când grea e iarna şi iarăşi sunt probleme
Nevoie e de oameni, «nu de justificări»,
Şi, dacă va fi astfel, n-avem de ce ne teme.

Vă văd apoteotic, ca pe un Voievod,
Ce ştie să aplece urechea spre Ion Roată,
Şi se-adresează ţării în cel mai simplu mod
Ca-n ’72, ţin minte: «Acum ori niciodată!»

De-aici, din umilinţa la care sunt constrâns,
Chiar dacă nu am dreptul propriei mele arte,
Bolnav, hulit şi singur, cu ochii arşi de plâns
Am să vă fiu ostaşul cinstit până la moarte.

Februarie patetic! Vrem veşti, nu vrem poveşti,
Şi aşteptăm ca Geniul acestei patrii bune
Să-nceapă primăvara conştiinţei româneşti
Şi tot ce e valoare în juru-i să adune.

Ce radicalitate în felul omenesc
De-a spune adevărul, de-a-l transforma în torţă,
Ce, de va fi nevoie, din morţi să mă trezesc,
De m-aţi chema vreodată, mai am în mine forţă.

În vremurile grele pe care le trăim
Când o planetă-ntreagă se plânge că o doare,
Dezamorsând minciuna, Eroule sublim,
Sunteţi Bărbatul Ţării şi Unica Salvare.

Noi, să vă fie bine, oriunde-am fi, veghem,
Dar vă rugăm sfielnic să fiţi cu luare-aminte
Să nu-nnoiţi doar oameni, ci şi acest sistem
Care prin sine însuşi falsifică şi minte.

Amprenta dumneavoastră să tuteleze, ea,
Nu nişte reparaţii la vise iluzorii,
Ci radicalizarea lăuntrică şi grea,
Sub semnul Competenţei, Iubirii şi Valorii.

Să vină primăvara conştiinţei româneşti,
Renaşterea naturii, speranţei şi a muncii,
Exemplu de-nnoire pornind din Bucureşti:
Un neam care-şi iubeşte şi pe bătrâni, şi pruncii.

Îndoliat de rele, acum mă nasc din nou,
Slujindu-mi cu credinţă, după putere, ţara,
Vă mulţumesc de toate, Cinstit şi Bun Erou,
Din Geniul dumneavoastră, ca un fertil ecou,

Să vină Adevărul, să vină Primăvara.

Adrian Păunescu 7-8 februarie 1986“

de comunist-careian la 6 November 2016 - 12:15

Sint cuprins de clipe de fericire,renaste spiritul comunist-careian in Carei

Multumesc tovarasilor Georgescu si Pasca pentru aceste clipe inaltatoare de un vibrant patriotism frematind de iubire!
Traiasca Partidul Comunist Roman in frunte cu secretarul sau general tovarasul
Nicolae Ceausescu!
La multi ani,tovarasi

Sculaţi, voi oropsiţi ai vieţii, 
Voi, osîndiţi la foame, sus! 
Să fiarbă-n inimi răzvrătirea, 
Să-nceapă al lumii vechi apus! 
Sfîrşiţi odată cu trecutul negru, 
Sculaţi, popor de osîndiţi! 
Azi nu sînteţi nimic în lume, 
Luptaţi ca totul voi să fiţi! 

Hai la lupta cea mare, 
Rob cu rob să ne unim, 
Internaţionala
Prin noi s-o făurim! 

Sculaţi, nu-i nici o mîntuire 
În regi, ciocoi sau dumnezei! 
Unire, muncitori, unire, 
Şi lumea va scăpa de ei! 
Prea mult ne-au despuiat tîlharii 
Ce-n lume, lux, desfrîu se scald: 

de monika la 6 November 2016 - 16:49

sa stiti ca sunt foarte suparata ca tocmai pe tatal meu ati uitat afara de la comunisti de frunte din Carei!
a luoptat toata vieata lui pentru pcr si pentru tot ce a adus pentru noi foloasele de la carnetul de pcr si voi amintiti numai pe cei care nu au avut nici carnet de partid ca si Pasca si Georgescu?
si daca acum e mare la tulipani tot comunist a ramas si poate mai gaseste si carnetul rosu pe vremea cand umbla cu laios la seku sa scrie rapoarte

de viorel la 6 November 2016 - 17:13

va place cum traiti acum sub diktatura udemerista din careiimari?

de bunaziua_tovarasa la 6 November 2016 - 18:34

daca sa facut spectacol pentru rem tovarasului
ar trebui sa stiti ca “tovarase”e formula de adresare folosit
la adresare,folosit si pentru membru cu carnet si pentru cei fara
si nu este folosit ca jignire ci ca apreciere,noi toti sintem egali nu sint unii mai de frunte nici altii mai de coada(lingai si tradatori am avut)
mai are si alta semnificatie dar e prea mult pentru neuronii d_stra
poti fi communist si fara carnet,dupa cum multi cu carnet nu erau
nu recunosc unii,dar regreta comunismul.
pare rau daca v_am solicitat prea mult neuronii,nu am multe clase
Buna seara,tovarasa
Traiasca tovarasul Nicolae Ceausescu,cel mai iubit fiu,mare patriot!

de monika la 6 November 2016 - 22:29

iar ati uitat de taticul meu care a fost membruu de seama la pcr si acum tot cu comunistii tine ca suntem neam cu haiduci de la satmar.
si daca nu aveti multe clase trebuie sa stiti ca cel mai mare comunist tot taticul meu a fost si este in Carei.
la Carei trebuie sa spuneti traiasca tovarasul primar! cel mai nare datornic la stat!

de E o Mandrie sa fii " Tovaras" la 7 November 2016 - 11:25

Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.

Ah! – zise unul – spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.

Spuneţi-mi ce-i dreptatea? – Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.

Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră – iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.

Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.

Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.

Religia – o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi…
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.

Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân’.

De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?

De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?
Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi.
Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere
Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.

Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă,
Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug;
Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.

Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?
Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri,
Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâine,
Copilelor pătate mizeria-n ruşine…
Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!

De lege n-au nevoie – virtutea e uşoară
Când ai ce-ţi trebuieşte… Iar legi sunt pentru voi,
Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.

Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!

Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice,
Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfecţiei umane şi ele fac să pice
În ghearele uzurei copile din popor!

Sfărmaţi tot ce aţâţă inima lor bolnavă,
Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund,
Zvârliţi statui de tirani în foc, să curgă lavă,
Să spele de pe pietre până şi urma sclavă
Celor ce le urmează pân’ la al lumii fund!

Sfărmaţi tot ce arată mândrie şi avere,
O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urât -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr’ de patimi trece în timpul nesfârşit.

Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.

O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi
Ca să vedeţi ce bine prin bine o să ias’;
Nimic… Locul hienei îl luă cel vorbareţ,
Locul cruzimii vechie, cel lins şi pizmătareţ,
Formele se schimbară, dar răul a rămas.

Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le şoptesc ades,
Plăcerile egale egal vor fi-mpărţite,
Chiar moartea când va stinge lampa vieţii finite
Vi s-a părea un înger cu părul blond şi des.

Atunci veţi muri lesne fără de-amar şi grijă,

de Nicolae Ceausescu(remember) la 7 November 2016 - 13:28

“Raspund numai in fata Marii Adunari Nationale”
“nu fata de o gasca de lichele tradatoare de neam si tara”
“Numai in fata Marii Adunari Nationale”
Dupa 27 ani:
“V am lasat o tara fara datorii,ce ati facut cu ea golanilor ?
Ati vandut tara strainilor,nemernicilor”
“Va votati privilegii, sporuri si pensii speciale,armata separata sa va apere hotiile,porcilor?”

de pir-ul la 7 November 2016 - 13:29

Doamne ce frumos era pe vremea cenaclului Flacara!!!!
Puteam sa cantam impreuna toti fara frica ca vom si chemati la raport a doua zi.

de Horia Mărieș la 7 November 2016 - 13:31

@ E o mândrie să fii “Tovarăș” – comentariul din ziua de 7 noiembrie ora 11:25

Corect (oare?) pusă problema de Dvs.

Doar că eu aș fi menționat totuși în comentariu, ca să nu-i derutez pe cei care poate că citesc mult mai puțin decât citiți Dvs., că versurile îi aparțîn lui Mihai Eminescu, “Împărat și proletar” (ați citat un fragment din poezia scrisă la 1 decembrie 1874) și în nici un caz nu lui Adrian Păunescu.
Altfel nu văd (nu înțeleg) sensul postării Dvs.

Dreptu-i, sunt și eu om, pot avea și eu o grămadă (f. mare) de lipsusuri.

http://m.versuri.ro/v/e517.html

Lasati un comentariu