PROTEST al Asociaţiei Foştilor Refugiaţi, Strămutaţi şi Expulzaţi din Ardealul de Nord, filiala Carei
Asociaţia Foştilor Refugiaţi, Strămutaţi şi Expulzaţi din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940, filiala Carei, Protestează împotriva lipsei de respect faţă de foştii refugiaţi din satul Ianculeşti ce aparţine de UAT Carei şi Condamnă modul în care preşedintele onorific al filialei careiene , prof. Mihai Bertieanu a fost împiedicat să acorde o Distincţie unui membru al acestei asociaţii din satul Ianculesti la sărbătoarea zilelor satului.
http://www.buletindecarei.ro/2016/08/zilele-iancului-editia-a-xvii-a-embargo-impus-refugiatilor.html
Incidentul s-a petrecut în prezenţa oficialităţilor locale, a a altor primari din judeţ, a consilierilor judeţeni şi locali, a asociaţiilor cultural-patriotice Unirea 2009, Avram Iancu şi ASTRA, a foştilor refugiaţi ianculeşteni şi a nepoţilor şi copiilor acestora. Persoana nominalizată în acest an pentru premiu a fost Dumitru Oneţ de 87 de ani.
An de an, Asociaţia Foştilor Refugiaţi, Strămutaţi şi Expulzaţi din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940, filiala Carei acordă celui mai în vârstă membru o Diplomă de Onoare şi un premiu. In acest an, organizatorii Zilelor Iancului din Ianculeşti au împiedicat acest ritual tradiţional.
Trebuie să se ştie că satul Ianculeşti este un sat de colonişti moţi care au fost obligaţi să îşi părăsească locuinţele lor în urma Dictatului de la Viena prin care s-a cedat Ardealul de Nord Ungariei hortiste. Mărturiile celor ce mai trăiesc şi astăzi sunt elocvente în acest sens.
Foştii refugiaţi beneficiază de pensie de refugiat şi de diverse facilităţi acordate culmea tot de către statul român care a pierdut timp de 4 ani teritoriile româneşti din Nordul Ardealului.
Condamnăm de asemenea şi atitudinea organizatorilor de la momentul depunerii de coroane de către Asociaţia Foştilor Refugiaţi, Strămutaţi şi Expulzaţi din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940, filiala Carei.
Duminică, 28 august 2016, în satul Ianculesti au avut loc manifestări dedicate zilelor satului, organizate în acest an de un consilier local, Oneţ Ioan care nu a fost ales de către oamenii din sat ca şi reprezentant sătesc ci impus de administraţia Kovacs. Împreună cu echipa sa de organizatori a împiedicat acordarea unei distincţii pentru Dumitru Oneţ, fost refugiat în vârstă de 87 de ani.
De asemenea, la depunerea de coroane la bustul lui Avram Iancu şi la troiţa închinată refugiaţilor martiri, delegaţia Asociaţiei Foştilor Refugiaţi, Strămutaţi şi Expulzaţi din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940, filiala Carei, pregătită cu cele 2 coroane de flori nu a fost anunţată de aceiaşi manieră ca şi celealte delegaţii deşi la sosirea înainte de începerea evenimentului aceştia au declarat organizatorilor în numele cărei asociaţii depun coroane. Incidentul este cu atât mai grav cu cât satul Ianculeşti a fost cel mai grav afectat de pe urma cedării Ardealului de Nord in 1940.
Lipsa de respect la adresa acestor martiri români, călcarea în picioare a demnităţii lor de către administratia municipiului Carei de care aparţine satul Ianculesti denotă o atitudine şovină şi revanşardă la adresa foştilor refugiaţi.
La 76 de ani de la începerea umilinţei şi încercărilor de deznaţionalizare a lor, foştii refugiaţi din satul Ianculeşti ce aparţine de UAT Carei sunt supusi unor noi umilinţe , de această dată din partea unei administraţii care refuză dreptul sătenilor de a-şi alege în mod democratic un delegat sătesc.
Politizarea celui mai important eveniment din viaţa satului Ianculesti împietează memoria celor care şi-au păstrat nealterată demnitatea de român, steagul românesc în faţa intregului cortegiu de suferinţe cumplite din vremurile de dictatură: crime, torturi, deposedări de bunuri, batjocoriri, deznaţionalizări şi pierderea oricărei speranţe.
Cum se poate aprecia premierea la ceas de sărbătoare a unui fost refugiat de 87 de ani lângă un stâlp de electricitate, la marginea drumului?
Apelăm la Instituţia Prefectului , la Guvernul României şi la alţi factori decizionali pentru a interveni în instaurarea unui climat de respect pentru cei care au suferit pentru vina de a fi fost români, pentru a lua măsuri ca astfel de incidente să nu mai aibă loc în nici o localitate din România.
Carei, 31 august 2016
Ing.Daniela Ciută Prof. Elena Coşarcă
Preşedinte filiala Carei Prim-vicepreşedinte filiala Carei
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Petre la 31 august 2016 - 12:04
Sa-i fie Rusine lui Ionut pentru fapta lui. Pastrand interesul propriu, uita istoria motilor demni de provenienta lor si-l preamareste pe d-ul Kovaci care veci nu va intelege si iubi cuadevarat Ianculestiul.
Doar un tradator de neam poate accepta asa ceva!
Banii si functiile sunt trecatoare motule tradator!
de Petrea la 31 august 2016 - 12:44
D-na Ciuta va rog nu mai folositi termenul colonist, nici motii, nici lucacenarii nu au fost nu sunt nu vor fi colonisti ca doar nu au venit din Congo au venit din tara lor in tara lor, doar ca au scimbat zona, deci colonisti este impropriu zis
de Horia Mărieș la 31 august 2016 - 12:53
@Petrea la 31 August 2016 – 12:44
In principiu și dpdv moral, aveți dreptate.
Doar că în actele vremii (de exemplu in anul 1926) se folosea denumirea de „Colonia Ianculești”. De aici și termenul de „coloniști”.
Pot dovedi oricând această afirmație cu documente originale,
Am scris aceste rânduri nu de dragul de a vă contrazice ci doar pentru a arătă că folosirea termenului „coloniști” nu este nici pe departe o greșeală.
Cu respect.
de sorin-iulian florut la 31 august 2016 - 14:31
@ petrea; @Horia Maries
Folosirea termenului de „coloniști” a fost o greșeală, comisa insa de la inceput de statul roman atunci când s-a utilizat cuvantul „colonisti” pentru a denumi mai simplu pe toți cei care au fost împroprietăriți cu loturi de pământ si loc de casa in alte localități decât cele în care domiciliau. In special termenul s-a utilizat pentru cei din Munții Apuseni si din Maramureș care au fost împroprietăriți in Câmpia de Vest, unde era pământ excedentar ca urmare a exproprierii moșiilor de peste 100 de hectare, conform legii reformei agrare. In aceste zone au fost împroprietăriți si localnici șvabi si unguri îndreptățiți. Personal am scris despre reforma agrara in Carei si împrejurimi si despre modul in care s-a efectuat, subliniind faptul ca împroprietărirea s-a facut fără discriminări etnice, iar de ea au beneficiat in egala măsură toți cei îndreptățiți, indiferent de etnie. Cine este curios, poate consulta cifrele si poate vedea cat de multi unguri si șvabi au primit pământ din moșiile expropriate in principal de la familia Karolyi (care avea si cel mai mult pământ in zona) dar si de la alți moșieri din localitățile învecinate. Nu trebuie ascuns faptul ca statul roman a considerat ca prezenta „coloniștilor” va contribui la consolidarea elementului etnic romanesc de la granița de vest a României, element care fusese supus unui amplu proces de deznaționalizare de către guvernanții părții ungurești a monarhiei austro-ungare. Termenul „consolidare” înseamnă doar creștere numerica, nicidecum modificarea structurii etnice, nici epurare etnica, asa cum tendențios si fără a corespunde catusi de putin realității, o înțeleg ungaristii. Zona Carei, de exemplu, a rămas predominant șvăbească, asa cum fusese și înainte de 1919, la instaurarea administrației românești, situație pe care o vom găsi neschimbata si la sfârșitul perioadei interbelice. Adică, pe înțelesul celor ce nu stăpânesc bine limba romana, dacă statul roman ar fi dorit epurare etnica ar fi putut recurge la strămutări de populație si alte mijloace, in care statul ungar a excelat atât înainte de 1919, cât și in perioada 1940-1944, după dictatul de la Viena (30 august 1940).
Pe scurt, termenul „colonist” a fost foarte neinspirat, dar este cel utilizat de chiar statul roman la împroprietărirea cu pământ în zona graniței de vest a multor familii românești.
de sorin-iulian florut la 31 august 2016 - 14:40
erata la postarea anterioara 14:31
in loc de „o înțeleg ungaristii” a se citi „înțeleg ungaristii”.
Denumirea de „colonia Ianculesti” vine tocmai de la statutul de „coloniști” al ianculestenilor, nu invers, asa cum „coloniști” au fost si cei din Marna, Scărișoara, Gelu, Traian, Decebal, Horia, Avram Iancu, Mihai Bravu, Lucaceni.
de Horia Mărieș la 31 august 2016 - 21:07
@Sorin-Iulian Floruț
N-am comentat nimic referitor la faptul dacă termenul „coloniști” a fost unul inspirat sau nu.
Sigur că da, se pot emite diverse păreri referitoare la acest subiect/aspect.
Am afirmat doar că termenul „coloniști” a fost utilizat de autorități in documentele oficiale din aceea vreme.
De exemplu, in documentul nr. 242/1926 intitulat „Situația colonizărilor din județul Sălaj, plasa Carei” întocmit la Regiunea Agricolă Careii Mari, la data de 17 noiembrie 1926, semnat de Agronomul Regional A. Bancu se folosesc termenii/noțiunile: „Comuna pe teritoriul căreia s-a făcut colonizarea”, „Centrul de colonizare” (în cazul aflat in discuție, Ianculesti este vorba de Centrul de colonizare „Urmașii lui Iancu”), „Județul (comuna) de origine al (a) coloniștilor”, „Terenul ce-l dețin coloniștii rămași definitiv”, etc.
Pe de altă parte, confirm și eu că din toate documentele consultate si pe care le-am avut la dispoziție, a rezultat fără nici un dubiu faptul că „împroprietărirea s-a facut fără discriminări etnice, iar de ea au beneficiat in egala măsură toți cei îndreptățiți, indiferent de etnie” (români, unguri, șvabi, etc.).
de Horia Mărieș la 1 septembrie 2016 - 06:35
COLONIZÁ, colonizez, vb. I. Tranz. 3. A popula regiuni (slab populate sau depopulate) din propria țară cu oameni aduși din alte regiuni. – Din fr. coloniser. Sursa: DEX ’09 (2009)
de sorin-iulian florut la 1 septembrie 2016 - 07:41
Horia Mărieș, 31 08 21:07
Nu am contestat afirmația dumneavoastră ca termenul „coloniști” a fost utilizat în documentele oficiale ale vremii, ci, dimpotrivă am afirmat și eu același lucru, doar documentele oficiale erau emise de către stat, prin autoritățile împuternicite. Ceea ce am contestat (totuși)a fost afirmația dvs. „De aici și termenul de „coloniști””, care, din context, părea sa spună ca termenul venea de la „colonia Ianculesti”, or, termenul de „colonizare” și apoi cel de „coloniști” a fost folosit de autoritățile romane înainte de înființarea „coloniilor”, din momentul în care s-a luat decizia de a acorda pământ îndreptățiților etnici romani din zonele muntoase in zona graniței de vest. Deci, de fapt, o precizare de detaliu, care nu afecta adevarul general din postarea dvs. Asa cum, chiar dacă termenul a fost folosit in documentele oficiale ale vremii, putea fi o eroare, cum se pare ca susținem cam toți cei care am comentat articolul de baza.
de Dilema la 1 septembrie 2016 - 11:32
Argument logic: Dacă folosiți termenii ”coloniști” sau ”colonizare” oferiți posibilitatea ungariștilor să spună: ”hat, de fapt, românii recunosc că Nagykarolyi magyar terulet volt. Că ei zic coloniști în documente oficial”…
de Buletin de Carei la 1 septembrie 2016 - 12:17
Termenul este folosit pentru cei care au venit in aceste locuri prin Reforma Agrara, adica 2 sate din jur. Ce dovadă mai bună vreti pentru faptul că aici era pământ românesc decât garda de corp total românească a grofului unde până si comenzile erau date in limba română? Cât despre originile adevărate ale grofilor totul este discutabil.
de viorica la 1 septembrie 2016 - 21:36
refugiatii au fost inca odata batjocoriti de ungurii din primarie prin coada de topor de la pesedeu..sa nu va mirati daca nu veti avea noroc in viata!
refugiatii au primit sanatate si putere sa treaca peste toate suferintele si iata ca si astazi traiesc cu familiile lor dar nu uita prin ce au trecut!
rusine kovacs eugen!
de sorin-iulian florut la 3 septembrie 2016 - 08:25
Asezari complet noi de improprietariti romani: langa Carei: Ianculesti, Marna, Scărișoara, Horea – din Apuseni;
Lucaceni – din Maramures;
Dacia (Poprica), Traian, Decebal, Gelu, Baba-Novac.
de sorin-iulian florut la 3 septembrie 2016 - 08:36
Împroprietăriți etnici romani au mai fost și in alte localități, precum colonel Paulian sau Tiream, fără a mai enumera localități de împroprietăriți romani din județul Bihor, unele din localitățile enumerate in postarea anterioara aflându-se in 1926 in județul Satu Mare, altele in județul Salaj (ca si orasul Carei)sau in Bihor ori Arad.
de sorin-iulian florut la 3 septembrie 2016 - 15:36
@dilema
Exact din motivul expus de dvs. am considerat ca utilizarea termenului „coloniști” de către statul roman a fost neinspirata, o eroare pentru ca respectivii îndreptățiți la împroprietărire care au ajuns în zona graniței de vest au venit din aceeași provincie românească, nu din afara ei. Dar, cum termenul a fost larg utilizat, inspirat sau nu, nu avem ce face decât sa-l utilizam și noi când ne referim la acele vremuri. Cu atât mai mult cu cât chiar DEX-ul nu definește altfel colonizarea decât în sensul utilizat de statul roman în perioada interbelica. „Dilema” apare însă atunci când textul constituției interzice „colonizarea cu populații străine” a teritoriului României, în acest caz nemaifiind vorba de populații din alte regiuni ale României, ci de alogeni din afara tarii, ceea ce deja contrazice definiția din DEX. Ceea ce nici nu e o drama prea mare, atâta timp cât DEX-ul ne spune o serie de inepții despre originea unor cuvinte românești pe care le-am fi împrumutat numai de la migratori, in timp ce respectivii migratori (fie ei slavi sau unguri) nu aveau nici noțiunea, nici termenul, nici obiectul despre care se spune ca ar fi fost împrumutat. La etimologie, DEX-ul este execrabil, mai ales in condițiile in care înșiși lingviștii unguri recunosc originea românească a unor cuvinte ungurești, in timp ce DEX-ul se străduiește sa ne învețe ca limba romana ar fi împrumutat tocmai acei termeni din ungurește. Dar despre asta, poate cu alta ocazie.
de Buletin de Carei la 27 mai 2019 - 16:11
Felicitări domnului Vlad Cubreacov! Respect pentru activitatea sa!
Raspunsuri