România cheltuie 20 de miliarde de euro ca să ofere românilor alimente străine chimizate! Există însă soluţii…

• publicat la: 16 martie 2017
România cheltuie 20 de miliarde de euro ca să ofere românilor alimente străine chimizate! Există însă soluţii…
Nici un ministru de agricultură din Europa nu ar putea să reziste mai mult de 3 zile dacă și-ar propune să cheltuie 20 de miliarde de euro în 7 ani ca să ofere de exemplu cetățenilor francezi mâncare de mâna a doua poporului care l-a votat. Doar în România pitorească acest popor credul poate vota astfel de partide și exponenți.
În aceste condiții vă prezint în cele ce urmează un proiect politic ce presupune un cost de 9 miliarde de euro din cei 20 (bugetul de investiții din PNDR) prin care până în 2020 Românii ar putea mânca alimente țărănești românești sănătoase și  ar rezulta în plus un excedent de export consistent.
Proiectul presupune de exemplu un buget de investiții de 1,5 miliarde de euro pentru realizarea de 30 000 de unități de procesare alimente în sistem de prestări servicii deținute de către țăranii români (carmangerii, unități de lactate etc…) precum și alte componente.
Iată cum ar arăta acest proiect de țară sub forma unui manifest politic:
Chintesența acestui proiect de țară este legată de schimbarea paradigmei agroalimentare a României bazată pe o politică Agricolă Comună (PAC) a securității alimentare într-o PAC a suveranității alimentare.
Proiectul este structurat conform legislației europene de dezvoltare rurale pe cele 3 obiective și 6 priorități:
 Orice guvern responsabil de patrioți ar putea prelua această viziune de țară suverană:
Noua paradigmă alimentară și obiectivele P.A.C. și P.N.D.R.
Direcțiile schimbării paradigmei
Obiectivul
1
De la o agricultură a competiției la o competitivitate a tuturor tipurilor de agricultură
O.1.
2
De la resurse neregenerabile la resure regenerabile
O.2
3
De la teritorii în competiție la teritorii competitive
O.3.
Noua paradigmă alimentară și prioritățile P.A.C. și PNDR
P.1. Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării
Direcțiile schimbării paradigmei
Măsura de finanțare/Indicatorul
1
De la agricultori neinformați la agricultori informați
Servicii de consiliere
2
De la agricultori nepregătiți la agricultori formați
Transfer de cunoștințe
3
De la o agricultură arhaică la o agricultură a cercetării și inovației
Măsuri inovative
4
De la o agricultură după ureche la o agricultură a cunoașterii
Transfer de cunoștințe/inovare
P.2. Creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor
Direcțiile schimbării paradigmei
Măsura de finanțare/Indicatorul
5
De la o agricultură importatoare la o agricultură autonoma
Imperativ de suveranitate alim.
6
De la alimente străine la alimente românești
Imperativ de siguranța alim.
7
De la o agricultură industrială la o agricultură familială
Legea fermei de familie
8
De la o agricultură a producției la o agricultură a procesării
Măsura de procesare
9
De la o agricultură a părinților și bunicilor la o agricultură a tinerilor
Program subtem. Tineri agricultori
10
De la o agricultură mondiala (export/import) la o agricultură locală
Programe subtematice
11
De la o agricultură a barbaților (prod) la o agricultură a femeilor (procesare)
Șefi de exploatație
12
De la agricultori de bloc la agricultori de țară
Agricultor activ
13
De la o agricultură de wekend la o agriculturaă profesională
Agricultor activ
14
De la o producție fără valoare la o producție cu valoare adaugată
Măsura de procesare în ferme
15
De la o agricultură energetică la o a agricultură nutrițională
Structura bugetului
16
De la o agricultură de proprietari la o agricultură de producători
Legea comasării terenurilor
17
De la un buget dispersat la un buget țintit
Pr. tematice: Tineri agricultori
18
De la un agricultor obosit și stresat la un agricultor relaxat
Servicii de înlocuire
19
De la transfer de parcele la transfer de fermă
Legea comasării
20
De la proprietari de fapt la proprietari de drept
Legea cadastrului
21
De la o bancă a creditorilor la o bancă a pământului
SAFARM
22
De la imigranți în mediul rural la agricultori neorururali
LEADER
23
De la o gândire pe termen scurt la o gândire pe termen lung
Contracte multianuale (7 ani)
24
De la acțiune individuală la acțiune de grup
Grupuri de producători
25
De la agricultura societară la agricultura familială
Regulamentul FEADER
P.3. Promovarea organizării lanțului alimentar și nealimentar și a gestionării riscurilor
Direcțiile schimbării paradigmei
Măsura de finanțare/Indicatorul
26
De la lanțuri alimentare lungi la lanțuri alimentare scurte
Lanțuri alimentare scurte
27
De la crize alimentare la consumatorilor în țărani
Pachetul de criză
28
De la produse convenționale la produse de calitate
Schema de calitate
29
De la o agricultură dezechilibrată nutrițional la una echilibrată
Schema de calitate
30
De la marfa agroalimentară la bunuri cu identitate agroalimentară
Schema de calitate
31
De la o producție anonimă la o producție responsabilă
Schema de calitate
32
De la consumatori ignoranți la consumatori responsabili
Schema de calitate; LEADER
33
De la magazinul din cartier la magazinul din fermă
Lanțuri alimentare scurte
34
De la o agricultură a umilinței la o agricultură a demnității
Schema de calitate
35
De la consumatori pasivi la consumatori activi
LEADER; Lanțuri alim. scurte;
36
De la agricultori neasigurați la agricultori protejați
Pachetul de gestiune a riscurilor
P.4. Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură
Direcțiile schimbării paradigmei
Măsura de finanțare/ Indicatorul
37
De la agricultura chimizată la agricultura ecologică
Înverzire P.1 si P.2
38
De la o agricultura monoculturală la o agricultură policulturală
Măsuri agrosilvice, etc…
39
De la o agricultură monofuncționala la o agricultură polifuncțională
Măsura 6.2; 6.4
40
De la o agricultură verticală la o agricultură orizontală
Sisteme agrosilvice/silvopstorale
41
De la o agricultură extractivă (petroliera) la o agricultură naturală
Înverzire P1 și P2
42
De la peisaje monoculturale la peisaje multiculturale
Agromediu (Biodiversitate)
43
De la materie primă la bunuri și servicii publice agroalimentare
Regulamentul FEADER
44
De la resurse genetice străine la resurse genetice locale
Pachet verde în P2
45
De la terenuri dezgolite la terenuri acoperite
Pachet verde în P2
46
De la poluare la proiecte inovative de mediu
PEI; Directiva nitrați; Natura 2000
47
De la energie fosilă la energie verde
Măsura de agromediu
48
De la animale stresate la animale fericite
Bunăstarea animalelelor
P.5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarul agricol, alimentar și silvic, cu accent pe următoarele subpriorități:
Direcțiile schimbării paradigmei
Măsura de finanțare/ Indicatorul
49
De la deșeuri organice poluante la energie regenerabilă
PEI
50
De la ferme agricole la ferme agrosilvice și energetice (biomasa)
PEI
51
De la sisteme de irigatie energofage la sisteme de gestiune a apei
PEI
52
De la risipa de alimente la economie și reciclare de subproduse
PEI
53
De la peisaje neprimitoare la peisaje verzi ce sechestrează carbon
PEI
54
De la aer poluat la aer respirabil (G.E.S.)
PEI
P.6. Promovarea incluziunii sociale, a sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale:
Direcțiile schimbării paradigmei
Măsura de finanțare/ Indicatorul
55
De la sate părăsite la sate pline de viață
LEADER; Diversificare
56
De la agricultura la dezvoltare rurală
Structura buget
57
De la servicii la oraș la servicii T.I.C. în sat
LEADER
58
De la o dezvoltare globală la o dezvoltare locală
LEADER
59
De la sarăcie la bunăstare
LEADER

 

Ce spuneți dragi cititori?

Când vor vota românii un partid politic de patrioți care să-și propună o Românie suverană, agroalimentar, agroenergetic și agromilitar?

În cât timp am putea strânge 500 000 de români patrioți  care să susținem prin petiție publică un astfel de demers?

Avram FIȚIU  http://www.avramfitiu.ro

Stiri asemanatoare

Ultimele stiri

Lasati un comentariu