Pagina principala / Stiri interne / Ziua Mondială Fără Tutun

Ziua Mondială Fără Tutun

Ziua  Mondială Fără Tutun se celebrează în fiecare 31 mai sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru a conştientiza publicul şi decidenţii politicilor de sănătate în privinţa poverii sociale enorme (boli, dizabilităţi, decese premature) atrase  de consumul de tutun şi a stimula modificări comportamentale şi contramăsuri legislative specifice.

În 2018 atenţia se îndreaptă către ucigaşul nr. 1 al omenirii – bolile cardiovasculare (BCV), pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.

Tema Zilei Mondiale din acest an, TUTUNUL  ŞI  BOLILE  CARDIOVASCULARE focalizează pe bolile asociate fumatului şi are drept scop sporirea conştientizării riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral şi alte boli ale aparatului ciculator – reprezentând în ansamblu principala cauză de deces în lume.

Previziunile sunt îngrijorătoare: 1 miliard de oameni riscă să-şi piardă viaţa în acest secol  dacă nu se întreprind măsuri mai ferme împotriva consumului de tutun. Deşi o serie de strategii eficiente pentru controlul/prevenirea fumatului sunt deja definite, dificultatea rămâne aceea de a convinge publicul, fiecare persoană în parte, şi de a pune în practică îmbunătăţirea stilului de viaţă.

Evidenţele sugerează că în ultima decadă fumatul în lume a scăzut moderat pe seama ţărilor cu venituri mari. Cel mai mult fumează bărbaţii din ţările cu venituri mijlocii şi femeile din ţările cu venituri mari. Date recente pentru Regiunea Euro-OMS indică fumat mai frecvent la bărbaţii din zonele sud şi est şi la femeile din vest şi sud.

La nivel global, bolile cardiovasculare continuă să reprezinte cauza de deces numărul 1, cu mortalitatea specifică  mai mare în ţările cu venituri mici şi mijlocii. Aceste boli sunt responsabile de procentaje importante din anii de viaţă pierduţi prin dizabilitate şi decese premature. Femeile fumătoare sunt supuse unui risc mai mare de deces în urma bolilor cardiovasculare comparativ cu bărbaţii.

Până în 2017 măsurile pachetului de măsuri anti-fumat promovat de OMS, au reuşit să contracareze diferite aspecte ale epidemiei tabagice  mondiale, contribuţiile cele mai însemnate venind de la aplicarea pe ambalaje a avertismentelor de sănătate, interdicţiile privind publicitatea şi campaniile mass-media anti-fumat, precum şi monitorizarea consumului de tutun, interzicerea fumatului în spaţii publice închise, şi nu în ultimul rând, activităţile de informare, educare, consiliere.

În România, ponderea deceselor tutun-dependente era în 2016 superioară ţărilor cu Index de Dezvoltare Umana (HDI) înalt. Ordinea mortalităţilor specifice tutun-dependente era: cancerele (pulmonar şi alte tipuri), accidentul vascular cerebral, boala ischemică cardiacă (pragul spre infarct de inimă), alte boli vasculare, bolile respiratorii.

Apelăm la toţi fumătorii să-şi facă un „inventar” în viaţa lor, să ia decizii favorabile sănătăţii proprii şi a celor dragi, şi să pună în practică alegerea cea mai bună: să se elibereze de fumat şi să înceapă o viaţă nouă, sănătoasă, mai fericită.