Pagina principala / Opinii / Minoritatea maghiară din România vrea autonomie pe pământuri românești cu sprijinul parlamentului german

Minoritatea maghiară din România vrea autonomie pe pământuri românești cu sprijinul parlamentului german

ONG ul UDMR  visează și la teritorii românești după ce că primește bani publici cu sacul pentru activitățile sale. Mai mult, primarii de la UDMR ai localităților din România practică discriminarea la adresa românilor și aplică legea doar după intervențiile în instanță ale activiștilor civici.

La 80 de ani de la dezlănțuirea atrocităților hortyste împotriva românilor din Transilvania de Nord, la inițiativa partidelor de guvernământ, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat vineri, în unanimitate, o hotărâre în favoarea inițiativei cetățenești maghiare Minorty SafePack (MSPI) care solicită „protecția” la nivelul Uniunii Europene (EU) a „:drepturilor minorităților europene autohtone”, transmite agenția maghiară de știri MTI, citată de Flux24 și ActiveNews.

Proiectul separatist îmbrăcat în inițiativa „Minority SafePack” a fost dezvolat de UDMR și organizațiile așa-zis secuiești din Transilvania pentru ungurii din bazinul carpatic – fosta „Ungarie Mare” horthystă – și are drept scop crearea unei legislații europene a minorităților care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic și a drepturilor colective.

Comisia Europeană a respins în trecut inițiativa deoarece Uniunea Europenă nu are atribuții pe drepturile omului, fiind o organizație politică și economică. Drepturile minorităților sunt în competența Consiliului Europei, iar tratatele privind minoritățile sunt ratificate de statele europene. Ulterior, în 29 martie 2017, Comisia Europeană a acceptat înregistrarea proiectului „Minority SafePack”, urmând ca inițiatorii să strângă un milion de semnături (0,2% din populația Uniunii) pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european.

Deputații, care au votat fără voturi contra și abțineri inițiativa comună a fracțiunilor Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a partidului partener Uniunea Creștin-Socială (CSU) și a partenerului lor în coaliția guvernamentală, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), au făcut apel la Comisia Europeană să pună în aplicare propunerile privind protecția minorităților recapitulate în MSPI.

Deputații germani consideră că, cică, este indispensabil ca Comisia de la Bruxelles și toate celelalte instituții UE să introducă pe ordinea de zi cauza minorităților autohtone și să asigure protecție drepturilor acestora , după cum arată hotărârea adoptată de parlament.

Sprijinul Bundestag-ului față de MSPI „vine în momentul optim, într-o perioadă în care Germania se află la președinția Uniunii Europene, iar președinta Comisiei Europene este germana Ursula von der Leyen” – a subliniat comunicatul remis agenției ungare de presă MTI de către deputatul UDMR în Parlamentul European (PE) Lóránt Vincze, președintele așa-zisei „Uniuni Federale a Naționalităților” (FUEN) care a lansat MSPI împreună cu UDMR.

„Cred că am reușit să obținem cel mai important sprijin de până acum, înaintea hotărârii plenarei PE în decembrie și deciziei oficiale a Comisiei Europene în ianuarie” – a adăugat politicianul.

Cunoscătorii limbii germane pot urmări AICI întreaga „dezbatere” fără nici o opoziție a partidelor reprezentate în Bundestag.

De subliniat că recomandările în cauză nu au nici o relevență în fața legilor naționale ale statelor UE, ale României, notează activenews.ro.

ONG ul UDMR este susținut de 30 de ani de partidele românești aflate rând pe rând la guvernare. În municipul Carei, cu conducere exclusiv UDMR, cei cinci consilier români de la PSD și PNL nu au avut nici măcar curajul de a face o nominalizare pentru postul de viceprimar înșelând astfel așteptările electoratului român din Carei. Parlamentari ai UDMR vin la Carei la diferite ceremonii pe domeniul public și nu scot  o vorba în limba română deși sunt demnitari ai statului român și au pretenția și la pensii speciale de la statul român.

Acum 80 de ani, părinții și bunicii noștri au fost supuși terorii hortyste  și au fost obligați să își părăsească vatra lor strămoșească timp de 4 ani până la victoria Armatei Române eliberatoare în 25 octombrie 1944.

Încă mai trăiesc supraviețuitori ai acelor zile de orori la adresa românilor. La 76 de ani de la eliberarea Careiului, românii încă nu au drepturi egale cu maghiari nici la nivel de învățământ ș i nici la nivel social, angajările din localitate  fiind condiționate de cunoașterea limbii maghiare.

Foștii refugiați și expulzați din 1940 sunt constituiți într-o  Asociație care le protejează drepturile dar statul maghiar nu a acordat nicio despăgubire  pentru crimele și expulzările din perioada 1940-1944.

 

comentarii