Pagina principala / Istoric / Trianon, Ziua Dreptății!

Trianon, Ziua Dreptății!

Astăzi, 4 iunie 2026, se împlinesc 106 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon urmare a încheierii primului război mondial. Peste 800 de  mii de români au pierit în lupte. Și la Carei. Pentru eliberarea orașului de sub ocupația maghiară. La data de 19 aprilie 1919 s-au izgonit trupele bolșevice maghiare iar  în 27 aprilie 1919 s-a instaurat administrația românească în prezența  lui Iuliu Maniu și a fost eliberat din închisoare protopopul greco-catolic Romulus Marchiș, arestat la data de 20 februarie 1919 pentru participarea la Marea Unire de la Alba Iulia și pentru lupta dusă pentru drepturile românilor.

La Carei am marcat în 4 iunie 2020 Centenarul Trianon în cadru festiv. An de an vom marca această dată importantă din istoria românilor.

Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon a fost promulgată la data de 18 noiembrie 2020 de către președintele Iohannis chiar dacă în Parlament, UDMR a votat împotrivă. Până și Parlamentul Ungariei a recunoscut acest tratat de la Trianon în noiembrie 1920.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat în urma căruia se consfințește Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Prin Tratatul de la Trianon se încheia astfel un război devastator, care a durat mai mult de patru ani (1914-1918), având aproximativ 20 de milioane de victime, militari și civili, care au fost uciși, răniți, supuși muncii forțate, prizonieratului, nevoiți să își părăsească domiciliile etc.
Partea I a Tratatului conține Pactul Societății Națiunilor, document care se regăsește în textul tuturor tratatelor de pace încheiate după primul război mondial.
Proiectul Societății Națiunilor a reprezentat prima încercare internațională de a materializa un sistem de securitate colectivă pentru soluționarea disputelor dintre state.
Delegația României la Conferința de Pace a fost condusă de Ion I.C. Brătianu, avându-l consilier pe probleme militare pe colonelul Toma Dumitrescu.

De remarcat Cuvântarea ținută la 18 ianuarie 1919, în ședința plenară a Conferinței de Pace, în care președintele Franței, Raymond Poincaré, afirma: „România nu s-a hotărât să lupte (în Primul Război Mondial n.n.) decât pentru înfăptuirea unității naționale căreia i se opuneau aceleași puteri (Austro-Ungaria și Germania, aflate în război cu Antanta, n.n.) prin constrângere și samavolnicie“.

Prin Tratatul de la Trianon, România nu ocupa teritorii străine, nu supunea alte popoare, ci își desăvârșea idealul multisecular pentru care luptaseră atâtea și atâtea generații de înaintași români.

În același spirit, în cursul tratativelor, Comisia americană, compusă din specialiști de înalt profesionalism și condusă de John F. Carter Jr., declara: „Românii trăiesc astăzi pe locurile unde au trăit cu peste cincisprezece secole în urmă strămoșii lor daci“.

Departe de a fi oferit vreun cadou României, departe de a favorizat Statul român, Tratatul de la Trianon se limita numai a pune pecetea dreptului public internațional pe o incontestabilă realitate istorică: apartenența Transilvaniei la România, stat național unitar.

Centenarul Tratatului de la Trianon a fost  marcat așa cum se cuvine la Carei chiar dacă au existat mici incidente legate de manifestarea românească.

Pentru conformitate: Transilvania a fost, este și va fi pământ românesc. Degeaba se chinuie  unii să șteargă vestigiile, urmele de viață descoperite. Pietrele vorbesc.