Andrei Gorșcovoz: UDMR – UNA SPUN ȘI ALTA FAC
• publicat la: 28 mai 2024
Motto:
„Viața-i datorie grea
Și lașii se-ngrozesc de ea
Să aibă tot, cei lași ar vrea
Pe neluptat.”
George Coșbuc
În campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024 în mass-media UDMR spun sus și tare că: „… ungurii și românii trebuie să conviețuiască împreună într-o țară comună (deci nu în România?!, n.a.), fericită… ungurii își aduc o contribuție însemnată la realizarea acestui obiectiv…”
Dar în realitate, potrivit statutului UDMR (25 decembrie 1989) este „… o organizație cu o platformă culturală dar care face politică, nefiind înregistrată ca partid politic…” asimilată ulterior (Legea nr. 68/1992) ca partid politic din punct de vedere al procesului electoral, susține autonomia teritorială în regiuni părți ale țării, la fel ca autonomia „Ținutului Secuiesc”.
De asemenea UDMR susține Consiliul Național Secuiesc care a solicitat autonomia „Ținutului Secuiesc” la Consiliul European, la Comisia de Monitorizare Congresului Puterilor Locale și Regionale (C.P.I.R.L.) întrunită la 4 ianuarie 2024 la Strasbourg, care a respins cererea de arbitraj a 47 consilii locale, din 153, din județele Covasna, Harghita și Mureș pentru că „nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei… fiind subiectul unei dezbateri politice interne în țară și nu la instanțele europene” (v. „Mesagerul de Covasna” din 25 mai 2024).
A fost prezent un grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, între care și Tamaș Șandor, președintele Consiliului Județean Covasna, Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe și șefa delegației Ungariei, care au creat presiune asupra membrilor Comisiei de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale, se arată în comunicatul de presă transmis de Agerpres în 9 ianuarie 2024.
Președintele delegației naționale a României, doamna Ludmila Sfîroagă a reușit prin intervenția sa, argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea – atât a arbitrajului cerut de reprezentanții „Ținutului Secuiesc” cât și de posibilitatea ca acest Congres să trimită misiune de monitorizare a României, demers care a avut sprijinul celorlați membri ai delegației României.
A fost o dezbatere foarte aprinsă, la care au participat membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova.
Îmi reamintesc că în anul 2023 Consiliul Național Secuiesc a cerut tuturor consiliilor locale (153) din județele Covasna, Harghita și Mureș să adopte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ținutul Secuiesc”, care să fie ulterior înaintată Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale.
Hotărârile privind autonomia celor 47 consilii locale au fost atacate în instanță de către Prefecturi, pe temei de nelegalitate, pe motiv că „crearea unei regiuni autonome pe criteriu etnic contravine Constituției României și exced competențele autorităților legale”.
Abia acum am înțeles „Agitația” parlamentară de după 25 decembrie 2023 (Nașterea Domnului – Crăciunul, n.a.) privind cele trei proiecte depuse de doi membri U.D.M.R. în legătură cu autonomia „Ținutului Secuiesc” s-a dovedit a fi doar un joc de imagine, pentru că deja Consiliul European luase o decizie foarte clară în acest sens.
De câte ori am prilejul trebuie să reamintesc UDMR.-ului că „România Mare nu ar fi fost creată de tratatele de pace de după anul 1918, ci datorită voinței liber exprimată a poporului român din Transilvania care era majoritar, la care s-a adăugat voința unor minorități naționale, cum ar fi cea a sașilor… hotărâri ce ne dăduseră dreptate, după atâta zbucium și năduf, sânge și moarte…”.
Înainte și în timpul celui de Al Doilea Război Mondial (1939-1945), datorită regelui și politicienilor și din cauza „politicii lor tembele pierduseră Ardealul de Nord în favoarea Ungariei…” dar, spre norocul românilor, Stalin i-a spus lașului de Horthy: „Ardealul va rămâne pe veci a românilor”. În urma războiului s-a recuperat Ardealul de Nord, dar s-a pierdut Basarabia.
Românii și cei care conduc țara să nu uite: „Transilvania, starea noastră de veghe” (Acad. Ioan-Aurel Pop) și „Honor et Patria”, deci li se impune demnitatea și li se cere onoare.
Această Decizie a Consiliului European ar trebui să fie cuprinsă în manualele școlare de Istorie pentru a fi cunoscută de toți Românii.
Andrei Gorșcovoz
Timișoara, 27 mai 2024