Despre BUNUL SIMŢ

• publicat la: 3 octombrie 2025
Despre BUNUL SIMŢ

„În România lingușirea și hoția sunt virtuți, iar munca și talentul –
elemente de compătimit.” (Ion Luca Caragiale)

„Nimic nu este mai periculos pentru conștiința unui popor decât
priveliștea corupției și a nulității recompensate.” (Mihai Eminescu)

În buzunare nu te uiţi, sunt goale…
nu le întorci pe dos, că n-ai de ce;
prin magazine poţi să treci agale…
priveşti, nu cumperi, fiindcă n-ai cu ce.

.
Pe stradă vezi cum unii-şi trag la gioale
şi nu te miri, deşi nu e firesc;
sunt zero-uri umane, tigve goale,
care din strâmbătate se hrănesc.

.
Te-ntrebi unde e omul bun de care
începe să îţi fie tare dor;
în jur găseşti doar oameni-fiare
şi te grăbeşti să nu fii luat la zor…

.
La ce te uiţi străine de Cetate!?
Ce nu-ţi convine? Unde te trezeşti?
la noi gargara ţine loc de fapte,
tu vrei din muncă să trăieşti?

.
Aşa arată lumea noastră după
ce-am dărâmat puţinul care-a fost,
şi ţara am predat-o fără luptă…
omului zero, cel cu neamul prost!

.
Te-ntrebi unde e omul cu simţ bun?
Şi bunul simţ1 unde ar fi, române?
este acolo unde poate fi stăpân…
să îşi zidească sufletul, în pâine!

.
CORNEL VLAD

1

Geneza poeziei stă în cuvintele care ar fi putut fi moto-ul acesteia, respectiv Formula lui Al-Khawarezmy –
matematician arab. Savantul arab a fost întrebat ce valoare reprezintă omul în matematică şi el a răspuns: „Dacă omul
are bun simţ şi caracter 1; Dacă mai este şi frumos 10; Dacă mai are şi bani 100; Dacă se trage dintr-un neam nobil
1000; Însă dacă dispare simbolul bunului simţ şi al caracterului, adică 1, rămân zerourile.”.

Lasati un comentariu