Pagina principala / Istoric / Nu uităm! Memoria protopopului martir Aurel Munteanu ucis în mod barbar de hortyști

Nu uităm! Memoria protopopului martir Aurel Munteanu ucis în mod barbar de hortyști

Miercuri, 10 septembrie 2025, s-au împlinit 85 de ani de la moartea mucenicească a protopopului Aurel Munteanu, personalitate marcantă a vieții bisericești și culturale transilvănene din prima jumătate a secolului XX.

Evenimentul comemorativ a avut loc la Catedrala Moților din Huedin, în prezența preoților, credincioșilor, a autorităților locale și militare, precum și a maicii starețe Inocenția Filip, stareța Mănăstirii Ciucea.

În cuvântul de învățătură, arhim. Dumitru Cobzaru a subliniat dimensiunea jertfei părintelui Aurel Munteanu și a arătat că exemplul său rămâne un reper pentru preoți și credincioși deopotrivă. El a arătat că părintele Aurel Munteanu a fost nu doar un martir al credinței, ci și un adevărat ctitor de comunitate, zidind biserici, școli și instituții și formând conștiințe:

„Slujirea lui sfântă s-a împlinit așa cum i se cere unui preot: să se dăruiască «cu timp și fără timp». El a știut să așeze cuvântul lui Dumnezeu în sufletele oamenilor ca nimeni altul din acea vreme. A știut să fie ctitor, și nu doar de biserici, ci și de instituții, care să întregească o structură reală pentru acest neam, vitregit și oropsit, dar care, cu multă jertfă, și-a găsit propria identitate. De altfel, el spunea, în ultima lui predică rostită în această biserică, că trebuie să rămânem statornici și să rămânem ai locului, chiar cu jertfa vieții, pentru ca neamul nostru să propășească.”

Martiriul său a fost reconstituit potrivit documentelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Străine: „A fost bătut în plină stradă cu pumnii şi ciomege, a fost trântit la pământ, i-au smuls părul şi barba cu carne cu tot, iar unul dintre asasini i-a înfipt un par în gură până i-a ieşit prin ceafă.”

În acele momente și-a pierdut viața și jandarmul Gheorghe Nicula, care a încercat să-l apere pe părintele Aurel Munteanu.

Arhimandritul Dumitru a evocat și jertfa discretă a soției protopopului, preoteasa Lucreția, pe care a numit-o o adevărată mărturisitoare prin viața și suferința ei:

„Doamna preoteasă Lucreția a murit odată cu fiica ei, Ioanica, ucisă în 1919, și a murit odată cu soțul ei, în 1940. Și-a dus apoi crucea mai departe, împreună cu cei trei copii care i-au rămas, purtând crucea văduviei pe care Dumnezeu a îngăduit să o suporte pe acest pământ. O cruce care, cu siguranță, i-a adus și ei o aură de mărturisitoare. (…) Suntem astăzi de față atâția preoți și știm bine ce importanță are o preoteasă, nu doar pentru casa preotului, ci și pentru comunitatea în care acesta slujește.”

Aurel Munteanu s-a născut la 2 mai 1882, în Merghindeal, județul Sibiu. A urmat studii teologice la Sibiu și Blaj, fiind hirotonit preot în 1907, în parohia Valea Drăganului, județul Cluj. Încă din copilărie a fost format în duh ortodox și demnitate națională, în familie.

În 1911 a fost ales secretar și bibliotecar al Protopopiatului Clujului, iar în 1918 a fost delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, contribuind la Unirea Transilvaniei cu România. Prezența lui la acest moment istoric arată prestigiul de care se bucura în comunitate.

În 1920–1923 a înființat Despărțământul ASTRA de la Huedin și, în februarie 1923, a fost ales primul protopop de Huedin, cu o largă susținere din partea comunității. Activitatea sa a depășit cadrul strict religios, devenind un promotor al educației și al binelui social pentru românii din zonă.

Cea mai semnificativă realizare edilitară a părintelui a fost ctitorirea Catedralei „Moților” (Biserica Sfântul Nicolae) din Huedin, sfințită în 1934, simbol al unității și al credinței românești din Apuseni.

Aurel Munteanu a fost implicat intens și în viața culturală și politică a românilor, apărându-le drepturile: deputat, consilier județean, profesor de religie, membru în Adunarea eparhială și președinte al Ligii Antirevizioniste locale.

Martiriul său a fost reconstituit potrivit documentelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Străine: „A fost bătut în plină stradă cu pumnii şi ciomege, a fost trântit la pământ, i-au smuls părul şi barba cu carne cu tot, iar unul dintre asasini i-a înfipt un par în gură până i-a ieşit prin ceafă.”

integral pe radiorenasterea.ro