PDL i-a vândut UDMR-ului fondul cinegetic al ţării

• publicat la: 26 January 2011
PDL i-a vândut UDMR-ului fondul cinegetic al ţării

La finalul anului trecut, la iniţiativa UDMR, guvernul Boc a dat o ordonanţă de urgenţă prin care transferă fondul cinegetic al ţării din proprietatea AGVPS, asociaţie non-guvernamentală de reprezentare a intereselor vânatului şi vânătorilor din România, în cea a proprietarilor de terenuri. Cum actul normativ nu putea fi dat doar pentru pădurile din Harghita şi Covasna, el a fost extins la nivelul întregii ţări. Marii beneficiari ai acestei legi sunt şmecherii puterii.

Sub pretextul că trebuie să schimbe Legea vânătorii (407 pe 2006) ca urmare a infringementului Comisiei Europene (aceasta semnalase faptul că în România se vânează câteva tipuri de păsări şi primăvara), guvernul Boc a dat la finalul anului trecut Ordonanţa 102. Scriptic, ordonanţa a fost dată de dragul sorţii ciorii de semănătură (Corvus frugilegus), care cioară, asemenea altor ciori de pe teritoriul naţional, a creat o situaţie de „infringement”, mai pe româneşte, de ciomăgeală din partea comunităţii europene, comunitate în care am intrat de bunăvoie. Alături de soarta ciorii, care era o urgenţă guvernamentală, s-a făcut şi o reglementare a sorţii guguştiucului şi a unor gâşte şi raţe şi s-a interzis vânarea cocoşului de munte.

Spun că aceasta este în mod scriptic urgenţa aruncată ca praf în ochi pentru proşti. Pentru că în practică ordonanţa s-a dorit o desfiinţare a AGVPS, asociaţie non-guvernamentală de reprezentare a intereselor vânatului şi vânătorilor din România. Pentru că prin Ordonanţa 102 asociaţiile de proprietari de terenuri care deţin 51% din suprafaţa de vânătoare pot cere să gestioneze acel fond sau să împuterniceacă o altă asociaţie să facă acest lucru. Actele pentru dovedirea proprietăţii trebuiau depuse la Ministerul Mediului şi Pădurilor până la data de 17 ianuarie 2011.

Drept urmare, Ordonanţa 102 nu este în fapt decât pentru servirea clientelei politice cu fonduri de vânătoare de calitate superioară, caz în care, în mod urgent, parlamentari, primari şi interlopi laolaltă au dat buzna la judecătorii ca să-şi înregistreze asociaţii de vânătoare pe care ulterior Ministerul Mediului şi Pădurilor le-a licenţiat cu generozitate. Şi uite aşa, în doar câteva săptămâni, numărul asociaţiilor de vânători licenţiate a sărit de la 350 la peste 400, şi toate în cor „doresc egalitate de şanse pentru preluarea dreptului de gestionare a fondurilor cinegetice.”

sursa  Cotidianul

Lasati un comentariu