Ziua Armatei văzută prin ochii unor adolescenţi

• publicat la: 8 November 2011
Ziua Armatei văzută prin ochii unor adolescenţi

În urmă cu două săptămâni,o delegaţie a Colegiului Naţional Doamna Stanca din Satu Mare, formată din două clase de elevi, insoţiţi de diriginţii lor,a fost prezentă la manifestările dedicate Zilei Armatei Române  de la Monumentul Ostaşului Român din Carei.

Relatam atunci despre evenimentele la care au luat parte,despre obiectivele vizitate şi despre modul în care tinerii liceeni s-au organizat pe întreg parcursul zilei.

Pentru elevi,vizita la Carei a reprezentat o adevărată lecţie de istorie despre cultul eroilor.

De remarcat şi activitatea celor două cadre didactice însoţitoare, profesoarele Gabriela Silaghi şi Maria Govor,care s-au preocupat ca în prealabil să aducă în atenţia elevilor date concrete despre evenimentul sărbătorit la Carei.

Făcând un bilanţ al zilei de 25 octombrie, putem spune că tinerii au fost încantati să afle lucruri noi,să asiste la un ceremonial oficial cu participări de înalt nivel,la defilarea Gărzii de onoare şi la o întâlnire cu veteranii de război care  de la an la an sunt tot mai puţini.

Impresiile cu care s-au reîntors în oraşul lor vor dăinui pentru mult timp de-acum încolo.Unii dintre ei au fost marcaţi de întâlnirea cu veteranii sau de discursul prof.Nicolae Codreanu şi de poezia prezentată ,alţii de obiectivele vizitate.

Încurajaţi de profesorii însoţitori şi îndrumători,în săptămâna care a urmat manifestărilor de la 25 octombrie,elevii au realizat câteva  eseuri  despre  importanta sărbătorii de la 25 Octombrie şi despre cum au perceput ei această sărbătoare.

Astfel,ţinând cont de efortul depus pentru a se deplasa la Carei , am considerat că ar merita să publicăm cel mai interesant material.La data la care am făcut publică intenţia noastă nu am crezut că va fi aşa de dificil de selectat care să fie materialul ales spre publicare.Lucrările au fost bine gândite şi documentate,originale,fiecare scoţând in evidenţă aspectul care l-a impresionat cel mai mult.

Felicităm  toţi tinerii pentru lucrările realizate şi pentru faptul că au adus un omagiu eroilor neamului,celor care prin jertfa lor au făcut posibilă păstrarea unităţii neamului românesc.

În final,am decis să publicăm cele mai interesante materiale,lăsând la latitudinea Dvs.,a cititorilor,să apreciaţi care este cel mai reuşit.

25 Octombrie 2011 – Ziua Armatei Române

Sentimentele patriotice se formează şi se dezvoltă la om în decursul vremii, prin educaţie, prin tot ceea ce dă experienţa vieţii. Tocmai de aceea, pentru a ne însuşi aceste sentimente, doamnele profesoare, Silaghi Gabriela şi Govor Maria, au organizat o excursie la Carei, cu ocazia Zilei Armate Române.

Cu o zi înainte de această desfăşurare, pentru a ne documenta cu privire la semnificaţia Zilei de 25 Octombrie, am participat la o prezentare PowerPoint, la Muzeul Judeţean Satu Mare. Prezentarea s-a intitulat „Finalul celui de-al doilea Război Mondial” şi a fost făcută de muzeograful Paula Virag, aceasta conţinând imagini privind bombardamentele din septembrie 1944 şi informaţii despre eliberarea teritoriilor româneşti.

25 Octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua când armata română şi-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi a eroilor neamului românesc, data de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata,pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.

Acum 67 de ani, la 25 octombrie 1944, soldaţii Diviziei a 9-a Infanterie reuşeau să atingă graniţele fireşti şi să reîntregească hotarele României, după ce Transilvania fusese smulsă din trupul patriei prin Dictatul de la Viena. Spiritul de sacrificiu exemplar, precum şi calităţile excepţionale ale Armatei au dus la înfăptuirea acestui memorabil act istoric, decisiv în definirea naţiunii române. De aceea, ziua de 25 octombrie va rămâne una de referinţă pentru oamenii de arme, dar şi pentru poporul român.

La Carei, sărbătorirea Zilei de 25 Octombrie a avut loc la Monumentul Ostaşului Român, unde am participat şi noi, alături de un număr important de oficialităţi naţionale şi judeţene, oameni politici sau reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, printre care prim-ministrul României, Emil Boc şi locţiitorul şefului Statului Major General, Dan Ghica Radu. Printre participanţi s-au numărat  cadre militare active şi în rezervă, veterani de război şi alţi cetăţeni ai judeţului Satu Mare.

Ceremonia dedicată Zilei de 25 Octombrie a început cu “MARŞUL DE ÎNTÂMPINARE”, după care Garda de Onoare a prezentat onorul.

Prim-ministrul Emil Boc a salutat Drapelul de Luptă şi a trecut în revistă Garda de Onoare, urmând apoi intonarea Imnului Naţional al României şi oficierea serviciului religios de către un sobor de preoţi militari şi civili.

Au rostit alocuţiuni primarul Careiului, Kovacs Eugen, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, filiala Dr. Vasile Lucaciu – colonelul profesor Nicolae Codreanu, după care locţiitorul şefului Statului Major General, generalul locotenent Dan Ghica Radu a citit mesajul ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea.

Ultimul discurs l-a susţinut prim-ministrul României, Emil Boc, care a vorbit despre importanţa zilei şi despre soldaţii români care au luptat pentru apărarea ţării. În timpul discursului, domnul prim-ministru a greşit anul eliberării Ardealului de Nord, precizând anul 1945, în locul anului 1944. Cu toate acestea, ulterior, s-a corectat în privinţa anului.

În continuare au avut loc depuneri de coroane din partea Guvernului României, Ministerului Apărării Naţionale, Statului Major General al Armatei Române, Consiliului Judeţean Satu Mare, Primăriei Carei, Instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţiei Judeţeane de Informaţii Satu Mare, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război – filiala Dr. Vasile Lucaciu, Asociaţia Carei Mari, Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, Partidul Democrat Liberal, Uniunea Naţională pentru Progresul României, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Asociaţia Unirea 2009, Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu, respectiv reprezentanţii altor instituţii publice deconcentrate.

De asemenea, noi, elevii Colegiului Naţional „Doamna Stanca”, alături de doamnele profesoare de istorie, am depus o coroană de flori în cinstea soldaţilor căzuţi la Carei în anul 1944.

Manifestările s-au terminat prin defilarea Gărzii de Onoare.Cei prezenţi la ceremonie s-au retras, mândrii că au asistat la această manifestare în cinstea Armatei Române şi a soldaţilor care au luptat pentru eliberarea teritoriilor ocupate.

În continuare, ne-am deplasat la cimitir, unde s-a sfinţit un monument închinat eroilor căzuţi in luptele pentru apărarea patriei, după care am fost primiţi cu drag de preotul prototop Radu Filip la Biserica Sf. Andrei. Aici, ne-a prezentat interiorul lacaşului de cult şi superba curte a bisericii.

Următoarea, şi ultima noastră oprire, a fost la Căpleni unde am vizitat cripta din subsolul Bisericii Romano-Catolice şi unde ni s-au prezentat aspecte legate de aceasta şi de familia Karoly. Aici se găsesc un număr de 36 de sicrie cu membrii  familiei nobiliare, cel mai vechi fiind al nobilei doamne Lapispataki Seghnyei Borbala, decedată în 1653, iar cel mai recent al grofului Karoly Imre, decedat in 1943.

Pe locul actualei biserici ridicate în stil neoromantic a existat înainte o bazilică ridicată pe la 1200. Pe ruinele acesteia, groful Alexandru Karoly, general glorios al lui Francisc Rakoczi al II-lea, a construit la Căpleni o biserica şi o mănăstire franciscană.

Interesant este că există şi trei sicrie care nu au nici un nume menţionat, acestea aparţinând membrilor familiei care s-au căsătorit cu persoane de rang inferior, astfel că familia le-a pedepsit cu eternul anonimat.

În faţa altarului se află o placa de marmură tocită. Se spune că aceasta ar fi o trapă prin care se poate coborî în subteranele bisericii, iar de aici un tunel duce până la Castelul din Carei. În cimitirul bisericii au fost găsite câteva oase umane care se află depozitate acum tot in cripta. Printre portretele de pe pereţi, peste sicriele magnifice adie aerul altor vremi, apuse pentru totdeauna.

După vizitarea criptei, ne-am retras cu toţii la autocare şi am pornit spre case. Ziua petrecută la Carei a fost una de neuitat, în care am învăţat să-i respectăm pe cei care au luptat pentru apărarea ţării noastre, şi am învăţat lucruri noi despre istoria judeţului nostru, care ne-au făcut să ne simţim mândrii că aparţinem acestor locuri.                ANDREEA MUREŞAN, clasa a X-a A


Rememorarea vremurilor recente,demult uitate

În data de 24 Octombrie 2011, am participat împreună cu doamna dirigintă, prof. Gabriela Silaghi,la Muzeul Judeţean Satu Mare, la  o prezentare a  semnificaţia zilei de 25 Octombrie, Ziua Armatei Române de către muzeograful Dr. Paula Virag.

Prezentarea a cuprins două părţi,ambele extrem de interesante, prima făcând referire la  bombardamentul aerian asupra oraşului Satu Mare, din anul 1944, iar cea de-a doua la eliberarea teritoriilor din Nord-Vestul Transilvaniei de către trupele aliate.

În ceea ce priveşte atacul aerian sovietic din 1944, am fost şocat să aflu că a determinat autorităţile locale şi 90% dintre locuitori să părăsească oraşul, iar în urma distrugelilor în masă, oraşul Satu Mare reuşeşte să se refacă abia la finele anilor 1950.

Acţiunile ofensive din cadrul acestor operaţiuni au început în dimineaţa zilei de 21 octombrie 1944, au avut ca scop eliberarea Nord-Vstului ţării de sub ocupaţie germană, “ultima brazdă” de pământ românesc eliberată fiind oraşul Carei.

A doua zi, pe data de 25 octombrie, aveam să mergem şi noi,elevii clasei a X-a A, împreună cu mai tinerii noştrii colegi din a IX-a A la Carei,pe platoul din faţa Monumentului Ostaşului Român, pentru a participa la ceremoniile dedicate Armatei Române.Manifestările au început cu discursurile unor importanţi oameni politici şi a veteranilor de război, cu referire la cele întâmplate la 25 Octombrie 1944.

Am fost impresionat de poezia lui Gh. Lăcătuş – „Trec veteranii“ recitată de către veteranul de război Nicolae Codreanu, iar prima strofă mi-a rămas şi acum in minte: “Priveşte, copile, cum trec veteranii/În şiruri tăcute, bătrâni luptători/Se duc! Se topesc! Şi-odată cu anii/Dispar în neant, anonimi călători.”. Aceste rânduri ne-au amintit tuturor cât de puţin ii preţuim pe adevăraţii eroi ai neamului nostru, aceştia fiind uitaţi odată cu trecerea lor în nefiinţă.

Am adus şi noi un omagiu Armatei şi Eroilor care şi-au dat viaţa pe fronturile de luptă prin depunerea unei coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român, opera sculptorului Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu, inaugurat în anul 1964. Complexul monumental este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m și înălțimea de 12 m, el cuprinzând cinci elemente: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie, o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene ,o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe acest obelisc este înscris următorul text: “Glorie ostașilor Armatei Române, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei”.

După terminarea ceremoniilor dedicate Zilei Armatei,ne-am deplasat la cimitirul unde s-a sfinţit  un momunent inchinat eroilor căzuţi in luptele pentru apărarea patriei, apoi am avut deosebita onoare de a fi oaspeţii preotului protopop Radu Filip.Acesta ne-a prezenat atât interiorul cât şi exteriorul bisericii  Greco-Catolice Sf. Andrei. După o binemeritată pauză de masă, am ascultat câteva pasaje din cartea lui Ioan Ciarnău- “Ultima brazdă” apoi am pornit spre Căpleni,unde aveam să vizităm Cripta Familiei Karolyi,una dintre cele mai frumoase cripte din estul Europei.

Cripta Familiei Karolyi din Căpleni se află în catacombele Bisericii Romano – Catolice, o biserică construită in stil neoromanic de către celebrul architect Ybl Miklos,cheltuielile fiind suportate de contele Karolyi Gyorgy, după ce în anul 1834 un cutremur devastator distruge întreg ansamblul religios aflat pe locul actualei biserici. Cripta a fost construită paralel cu latura sudică a bisericii în anul 1711 şi are două parţi: o capelă mică şi sală dreptunghiulară unde sunt depuse sicriele decedaţilor din familia Karolyi. Această sală este fabuloasă,iar sarcofagele sunt lucrate cu mare măiestrie de meşteri din Bratislava. În spatele altarului,pe perete,se află blazonul familiei Karolyi,cusut cu fir de aur la 1791.Dacă în anul 1848 aici se găseau doar 11 sarcofage numărul sufletelor care odihnesc astăzi în criptă a ajuns la 36. Ultima renovare a vechii cripte a fost făcută în anul 1892 de către groful Karolyi Tibor, care a reparat cripta atât în exterior cât si în interior.  În cavoul familiei Karolyi nu aveau acces decât rudeniile apropiate, reprezentanţi superiori ai clerului, membrii aristocraţiei şi călugarii franciscani.

Consider că întreaga excursie dedicată zilei de 25 Octombrie a fost un succes. Fiind careian,am fost mândru să văd că întregul grup s-a simţit extraordinar în oraşul meu natal. Am aflat noi informaţii şi am văzut lucruri pe care nu le-am mai văzut până atunci.  Ştefan Freund,cl a X-a A

25 Octombrie, Ziua Armatei Române

Moment simbolic in istoria poporului nostru, a poporului român, ,inscris in calendarul sărbătorilor noastre de suflet,ziua de 25 Octombrie,  zi de glorie şi de cinstire a armatei noastre, care de-a lungul vremii şi-a indeplinit misiunea de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.  O zi la care am fost onoraţi să participăm, impreună cu colegii de clasă şi cei dina  IX- a A şi dirigintele noastre, profesoarele de istorie,  Gabriela Silaghi  şi  Maria Govor, pentru a depune o coroană  in cinstea acelora care au reintregit Transilvania.

Aşadar,  in ziua de 25 Octombrie, de dimineaţă, am plecat spre Carei,  imbrăcaţi elegant şi puţin emoţionaţi deoarece aveam şansa de a participa la un astfel de eveniment,  semnificativ pentru România.

In Carei, ne-am oprit la Biserica Sf. Andrei, de unde am mers pe jos până la Monumentul Ostaşului Român, unul dintre cele mai impunătoare şi reprezentative monumente ridicate pe teritoriul ţării noastre întru slava eroilor români care şi-au jertfit viaţa în luptele pentru alungarea horthyştilor  de pe teritoriul Patriei. Aici odihnesc in pace, vegheaţi de Ostaşii  Armatei Române, Eroii  Neamului, căzuţi in luptele pentru eliberarea Transilvaniei –Tara De Dincolo De Păduri. Monumentul este creaţia sculptorului român Vida Gheza şi a arhitectului Anton Dâmboianu, fiind dezvelit în anul 1964, cu prilejul împlinirii a două decenii de la eliberarea “ultimei brazde de pământ românesc”.

La ceremonial am avut prilejul de a sta chiar lângă trupele de armată,Garda de Onoare.Alături de primul ministru Emil Boc au participat autorităţi locale, Asociaţia veteranilor de război şi a refugiaţilor, reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, deputatul Ioan Holdiş, reprezentanţii administraţiei judeţului Satu Mare prin prefectul Radu Giurcă şi vicepreşedintii Consiliului Judetean  Mircea Govor şi Adrian Stef  şi toţi  directorii de instituţii deconcentrate. Ceremonialul a inceput prin intonarea Imnului Naţional, serviciul religios oficiat de către un sobor de 11 preoti, iar apoi s-a dat cuvântul premierului Emil Boc şi  altor personalităţi importante, prezente la ceremonial. A avut loc depunerea coroanelor, defilarea Gărzii de Onoare şi a fanfarei, care au incheiat de altfel acest moment important. Puţini ştiu că in această zi, armata română nu doar că elibera ultimul petec de pământ românesc de sub ocupaţie străină ci  aducea in dar Regelui Mihai, de ziua lui de naştere, această victorie.

După ceremonial, am plecat spre Cimitirul Central unde am asistat la Sfinţirea Monumentului Eroilor, iar apoi ne-am indreptat spre Biserica Sfântul Andrei. Biserica, finalizată in 2005, se remarcă  prin picturile muraledin zona altarului  şi modul de organizare a grădinii înconjurătoare,construită in stilul bisericilor franceze  o curte mare, cu un gazon bine ingrijit, plin de bonsai şi o fântână arteziană in jurul căreia, incălziţi de razele soarelui, am putut savura pizza mult aşteptată.

Următorul obiectiv l-a reprezentat cripta de la Căpleni. Localitatea Căpleni, a cărui nume derivă de la neamul Kaplony, in stăpânirea căruia s-a aflat, a avut o mănăstire fondată in anul 1080. Sandor Karolyi a restaurat mănăstirea şi a dăruit-o franciscanilor. Lucrările de construcţie s-au finalizat in anul 1740.  Biserica medievală  a fost grav avariată după cutremurul din 1834, dar a fost recostruită,acum in stil neoromanic. Familia Karolyi a intemeiat aici o criptă familială unde,in momentul de faţă, se află 36 de membri ai familiei patronale.

Noi am fost onoraţi să participăm şi să cinstim această zi la Carei,la Monumentul Ostaşului Român, să aducem un călduros şi pios omagiu,  să transmitem  peste timp gânduri de recunoştinţă veşnică din partea generaţiilor de azi, a noastră , a tuturor. Paula Boca,clasa a X-a A


25 OCTOMBRIE

Cu siguranţă , 25 OCTOMBRIE  inseamnă ceva pentru fiecare dintre noi.Poate fi pentru unii o zi de naştere ,ori o uniune ,pentru alţii poate semnifica o zi cu noroc ori o zi cu ghinion. Insă pentru cei mai in vârstă ,pentru cei ce au fost sub arme intre 1939-1945 ,pentru aceştia ,care ne-au reprezentat ţara cu mândrie şi vitejie ,care au luptat pentru existenţa noastră ori pentru un ideal ,25 OCTOMBRIE esteo zi aparte. O zi in  care amintirile revin ,an de an ,răscolind trecutul. O zi a comemorării ,o zi in care incă un an mai trece de când bravii soldaţi români au luptat eroic pentru eliberarea  pământului nostru .

Dar ce iti spune ţie ,cititorule anul anul 1944 ? Desigur , e un an. Dar nu  unul oarecare ,este un  an de o mare importanţă in istorie ,în istoria României. Anul 1944 este un an din timpul celui de-al DOILEA RĂZBOI MONDIAL ( 1939-1945) , an in care au avut loc lupte crâncene . Ultima brazdă românească eliberată a fost oraşul Carei şi Satu Mare la data de 25 OCTOMBRIE 1944.

Astfel ,in fiecare an,de 25 OCTOMBRIE suntem martori a ceea ce a fost retrăit prin cei ce au văzut,au luptat,au supravieţuit ,prin puţinii veterani de război rămaşi.Sunt puţini aceştia ,şi totuşi nu le este oferit întotdeauna respectul ,atenţia şi sprijinul cuvenit.Puţini sunt cei care cunosc adevărata lor valoare.Dar  tipic românesc, o vor cunoaşte prea târziu .Veteranii sunt ca nişte stele : necunoscuţi şi misterioşi ,strălucesc apoi cu putere pentru noi toţi ca mai apoi , să apună glorios in văzul tuturor!

Maris Evelin,cl a X-a A

Lasati un comentariu