Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

• publicat la: 21 May 2013
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Ortodocşii şi catolicii îi serbează pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca “Epoca de aur”.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.

“Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu.

Sărbătoarea Sfintilor Constantin si Elena este strâns legată de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntării cu păgânul Maxentiu, iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Impărăteasă Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin după intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Impărat Constantin in 337, după 31 de ani de domnie.

Părerile istoricilor asupra lui Constantin cel Mare (306-337) sunt contradictorii. Biserica Ortodoxă il cinsteste ca Sfânt, iar cea  Catolică recunoaste că e “mare”. In schimb, protestantii si unii cercetători profani văd in el doar un insemnat om politic, condus de interese personale si de stat, care a servit Biserica pentru a si-o aservi. Insă majoritatea istoricilor, dintre cei mai obiectivi, apreciază favorabil pe Constantin cel Mare ca om de convingere religioasă.

Convertirea lui la creştinism, nu poate fi totală dintru inceput, iar politica lui religioasă  nu trebuie judecată numai după unele acte. Cât priveşte realitatea si sinceritatea convertirii lui la creştinism, ea este evidentă, fiind mărturisită de el insuşi şi de contemporanii lui.

Inainte de toamna anului 312,  religia lui era păgână : cultul sincretist al soarelui – Sol invictus, introdus de impăratul Aurelian, cu unele influente neoplatonice. Schimbarea suprinzătoare a lui Constantin s-a produs in ajunul luptei cu Maxentiu si este interesant că el atribuie victoria obţinută ajutorului lui Dumnezeu. După istoricii creştini, Eusebiu de Cezareea si Lactantiu, Constantin a văzut pe cer ziua, in amiaza mare, o Cruce luminoasă, deasupra soarelui cu inscriptia: in hoc signo vinces. Noaptea, i s-a arătat, in timpul somnului, Iisus Hristos, cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerindu-i să-l pună pe steagurile soldatilor ca să le servească drept semn protector in lupte. La ziua, confectiona un steag, după modelul aratat in vis, cu monograma crestina, steag numit labarum. Victoria a fost castigata, spune Lactantiu, cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece Constantin, ajungând in apropierea Romei, nu avea decat 20.000 de soldati, iar Maxentiu 150.000 de soldati. Constantin a povestit mai târziu lui Eusebiu, cu jurământ, ca semnele care i s-au arătat l-au incredintat de puterea lui Hristos si l-au făcut să treacă de partea creştinilor.

După acest eveniment, Constantin s-a apropiat tot mai mult de creştinism,  convins fiind de valoarea religioasă si morală a acestuia, l-a apărat si sustinut continuu, declarându-l religio licita in Imperiul roman, recomandându-l imbrăţişării tuturor.

Peste 1,7 milioane de români îşi serbează onomastica marţi, de Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena, dintre care peste un milion sunt femei, informează Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Potrivit sursei citate, cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena sunt aniversaţi 1.786. Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, 490.646 de români poartă numele de Constantin, alţi 79.871 se numesc Costel, iar 32.728, Costică.

Totodată, , alţi 20.308 români se numesc Costin, 10.534 – Costinel, 656 – Costi şi 325 – Costeluş.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 880.574 poartă numele Elena, alte 122.285 se numesc Ileana şi 26.209 – Constantina.

Alte 64.690 de femei poartă numele de Lenuţa şi 52.582, numele de Constanţa.

Potrivit statisticilor citate, 1.467 de persoane se numesc Nuţi şi 4.099, Leana.

974 de români, dintre care 635.068 sunt bărbaţi, iar 1.151.906 sunt femei.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:

-mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;

-în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;

-podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

-ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;

-femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;

-pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

 

Lasati un comentariu