Deshumarea unei victime a comunismului

• publicat la: 25 June 2013
Deshumarea unei victime  a comunismului

IICCMER şi MNIT Cluj iniţiază o nouă acţiune de deshumare a unei victime a Securităţii: Alecsa Bel, ucis la 25 decembrie 1949 în Cufoaia, jud. Maramureş.

 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) organizează joi, 27 iunie 2013, o acţiune de investigaţii arheologice în localitatea Cufoaia, jud. Maramureş. Acţiunea urmăreşte deshumarea pe cale arheologică a osemintelor lui Alecsa Bel, care a fost ucis prin împuşcare din ordinul Securităţii în ziua de 25 decembrie 1949.

Alecsa Bel s-a născut la 5 decembrie 1897 în satul Cufoaia, aparţinător oraşului Târgu Lăpuş din jud. Maramureş. Fiul unor oameni simpli, Iov şi Iuliana, Alecsa Bel fost un ţăran care deţinea mai multe suprafeţe de teren arabil, fâneţe şi pădure, o batoză pentru treierat şi animale. A fost căsătorit cu Susana, născută Latiş, împreună având doi copii, Maria şi Valer, în prezent amândoi fiind decedaţi. Dintre urmaşii direcţi ai defunctului astăzi sunt în viaţă doi nepoţi, fiii lui Valer, Mircea Bel şi Dan Bellu, ambii fiind domiciliaţi în oraşul Târgu Lăpuş.

Alecsa Bel deţinea o poziţie de prestigiu în sat, fiind un gospodar harnic şi inventiv. A fost inclusiv cantor la biserica greco-catolică din sat, fiind numit şi Diacul. A făcut politică liberală, iar între anii 1940 şi 1946 a fost primar în comuna natală din partea Partidului Naţional Liberal. Datorită situaţiei sociale, autorităţile comuniste l-au catalogat drept chiabur. Pe fondul ascensiunii Partidului Comunist, Alecsa Bel şi-a manifestat frecvent nemulţumirea faţă de noile stări de lucruri din societatea românească în discuţiile avute cu diferite persoane din comună şi din zonă. Delaţiunile venite din partea unor consăteni au făcut ca Alecsa Bel să intre în atenţia autorităţilor, care l-au acuzat în primul rând de răspândirea unor ştiri cu caracter duşmănos, în mod special de popularizarea sloganului „Vin americanii”. A mai fost acuzat de sabotaj economic, deoarece a fost denunţat că în timpul campaniei agricole din vara anului 1948 nu a declarat cantităţile reale de cereale treierate la batoza sa. Astfel, autorităţile comuniste l-au învinuit că i-a favorizat pe consătenii săi, care în acest mod au predat cote mai mici de cereale către stat. Cunoscând faptul că era supravegheat de Securitate, arestarea sa fiind iminentă, în toamna anului 1948 Alecsa Bel şi-a părăsit gospodăria şi familia, devenind fugar. A stat ascuns în pădurile şi satele din zonă, fiind ajutat de foarte mulţi localnici. Autorităţile l-au dat în urmărire, fiind organizate de către Miliţie mai multe acţiuni de căutare în Cufoaia şi în satele de unde proveneau informaţii despre apariţia lui Alecsa Bel. Acestuia i s-a intentat un proces, în cadrul căruia a fost judecat în absenţă de către Tribunalul Militar din Cluj. Prin sentinţa penală nr. 1748, emisă la începutul anului 1949, Alecsa Bel a fost condamnat la un an de închisoare corecţionară şi la plata unei amenzi.

 Cu toate acestea, Alecsa Bel a refuzat să se predea, alegând să rămână în continuare fugar, sperând totodată în schimbarea regimului politic din ţară. Se ştie că a avut o armă militară pentru autoapărare, însă nu a acţionat niciodată, în nici un fel, împotriva nimănui. De asemenea, nu se cunoaşte să fi avut legături cu grupările sau organizaţiile anticomuniste care acţionau în acea perioadă în zona Maramureşului. Această situaţie a durat până în seara zilei de 24 decembrie 1949 când a fost capturat în propria casă, fără a opune rezistenţă. După unele surse documentare, la acţiunea de prindere a lui Alecsa Bel au fost mobilizaţi circa 20 de miliţieni din cadrul Circumscripţiei de Miliţie Târgu Lăpuş, care au fost conduşi în teren de plutonierul Augustin Boar. După arestare, Alecsa Bel a fost maltratat, fiind transportat legat cu o sanie trasă de cai la sediul Miliţiei din Târgu Lăpuş. Din ordinul Securităţii, transmis telefonic, fugarul a fost readus a doua zi la Cufoaia unde a fost executat prin împuşcare lângă gospodăria sa. Pretextul crimei, consemnat atunci în actele Securităţii, a fost fuga de sub escortă. Crima a fost săvârşită de Crăciun, iar familia a fost obligată să îngroape cadavrul în aceeaşi zi. Groapa a fost săpată într-un loc situat nu departe de casa defunctului.

Conform surselor documentare, plutonul de execuţie a fost alcătuit dintr-un număr de şase subofiţeri de miliţie, conduşi de către sergentul major Fabian Trif. Din pluton au mai făcut parte Aurel Coc, Luţu Florea, Vasile Paşca, Ioan Satmari şi Gheorghe Vârtig. Se cunoaşte faptul că după ce asupra lui Alecsa Bel s-a executat un foc de grup..

Împuşcarea lui Alecsa Bel s-a făcut arbitrar, nefiind bazată pe vreo sentinţă emisă de o instanţă judecătorească. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice şi pe timp de pace. Crima a fost comisă din ordinul direct al fostului maior NICOLAE BRICEAG (n.1916 – d.1998), care în anul 1949 deţinea funcţia de şef al Securităţii fostului judeţ Someş cu reşedinţa la Dej. Acesta era direct subordonat fostului colonel Mihai Patriciu (Grünsperger după numele real), pe atunci şeful Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj.

Informaţii despre împrejurările săvârşirii acestei crime precum şi stabilirea unor vinovăţii individuale se regăsesc într-un raport datat 19 februarie 1969, rezultat în urma unei anchete oficiale întreprinse în anul 1968 de către Comitetul Central al fostului Partid Comunist. Această anchetă de partid a vizat cercetarea mai multor omoruri înfăptuite în perioada anterioară de anumite cadre ale Securităţii, inclusiv de către Nicolae Briceag. Nimeni nu a fost însă tras la răspundere şi nu a suportat rigorile legii de atunci sau de astăzi.

Locul desfăşurării acţiunii se află în satul Cufoaia, pe terenul fostei proprietăţi a lui Alecsa Bel unde se află şi ruinele casei sale. Accesul se face pe prima poartă situată pe partea dreaptă, imediat după intrarea în sat dinspre Târgu Lăpuş. Acţiunea de deshumare va începe în dimineaţa zilei de 27 iunie şi va fi efectuată de o echipă specializată de arheologi condusă de domnul Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

comunicat

 

comentarii

de oana la 6 July 2013 - 05:50

Actiunile de cunoastere a trecutului comunist sunt firave, nesistematice, apaproape ascunse. Romanii nu sunt interesati, sau le este frica, sa-si cunoasca istoria tragica din perioada celor aproape 50 de nai de comunism!Din pacate, este perioada care ne marcheaza cel mai mult prezentul.

Lasati un comentariu