Frescă descoperită la Carei
Pictura murală stă ascunsă sub mai multe straturi de zugrăveală în Sala Festivă a Colegiului Tehnic Iuliu Maniu şi aşteaptă să fie readusă la lumină.
O frescă cu valoare deosebită a fost descoperită întâmplător în Sala Festivă a Colegiului Tehnic Iuliu Maniu.Sub vopseaua scorojită,apar detalii ale unei picturi murale ce pare să dateze din perioada construcţiei imobilului.
Am profitat de prezenţa in oraş a lui Alexandru Gavrilaş, directorul Muzeului Judeţean Bistriţa,pentru a-i arăta Sala Festivă a Colegiului Tehnic Iuliu Maniu,aflată în stare avansată de degradare,şi a încerca să aflăm cum poate fi adusă la starea ei iniţială.Acesta a fost insoţit de Radu Ardelean,director adj. la Muzeul Judeţean Satu Mare.
Directorul liceului,prof.Adrian Micovschi a oferit detalii celor doi restauratori referitoare la istoricul clădirii şi al sălii festive,amintind şi despre încercările sale de a atrage fonduri pentru această renovare.
Specialistul bistriţean, un expert restaurator,a declarat pentru www.buletindecarei.ro că laboratorul de restaurare de la MuzeulJudeţean Satu Mare ar putea face o expertiză a picturii murale descoperite şi astfel s-ar putea obţine date despre istoria acesteia,despre tehnica de execuţie, interventiile anterioare de restaurare,întocmindu-se apoi o strategie de restaurare cât mai fidelă cu originalul.
„Pictura poate fi scoasă la lumină doar parţial pentru că în unele locuri degradarea este mult prea avansată. Nu vă pot spun exact perioada în care a fost realizată.Ar trebui montată o schelă pentru a obţine date mai exacte.In acelasi timp ar trebui identificată o sursă de finanţare pentru o lucrare de asemenea anvergură,poate un proiect european” a afirmat Alexandru Gavrilaş.
Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Colegiul Tehnic Iuliu Maniu a fost construită în 1760. Primele lucrări de renovare s-au efectuat între 1842 şi 1849, după cutremerele care au zguduit Careiul între 1829 şi 1835. Între 1905 şi 1907 clădirea a fost renovată din nou. De-a lungul timpului,clădirea a fost sediu de Prefectură,Careiul fiind centrul comitatului Satu Mare,şi apoi centru de plasă Sălaj,iar din 1930 funcţionează ca şcoală.
Niciuna dintre administraţiile locale de după 1990 nu a fost interesată în restaurarea acestei săli cu valoare istorică.
Alături de fostul liceu Vasile Lucaciu,acum şcoală gimnazială,Sala Festivă din cadrul Colegiului Tehnic Iuliu Maniu este pusă la coada listei de priorităţi a actualei conduceri a municipiului Carei, în ce priveşte restaurarea şi conservarea clădirilor de patrimoniu local.
/
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr
comentarii
de Horia Mărieș la 24 octombrie 2013 - 07:56
După umila mea părere, este de datoria Primăriei Municipiului Carei să se ocupe (până nu se prăbușește tavanul, vezi ultima fotografie cu stâlpul cel șubred din articol) de asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin accesarea unor fonduri europene, de restaurarea Sălii Festive din cadrul Colegiului Tehnic Iuliu Maniu, și de ce-o mai fi de restaurat la această clădire construită în anul 1760.
Mă corectez.
Este absolut OBLIGATORIU ca Primăria Municipiului Carei, primarul Kovacs Jeno, prin Biroul Proiecte, Devoltare Lccală condus de doamna inginer Egli Carmen, birou aflat în subordonarea directă a primarului, precum și consilierii locali, că de aia au fost votați, să se ocupe de urgență, adică ACUM, de un proiect prin care să acceseze fonduri europene pentru restaurarea clădirii care ar trebui să fie monument istoric, dacă până acum nu a fost declarată cumva, clădirea construită în 1760 și în care funcționează în prezent Colegiul Tehnic Iuliu Maniu.
Destul cu toate prostiile pentru care s-au accesat cu prioritate fonduri europene până acum, cum ar fi sera de termopan pentru plante exotice, manejul și grajdul (afacerea cedată pe 50 de ani celor 28 de mahări locali membri fondatori ai Asociației „non-profit” Equus, cea amețită de distinsa doamnă Veress Anna, fostu adminiostrator al Castelului, acum călăreață pasionată și consilier la Serviciul Resurse Umane, Relații cu Publicul din cadrul Primăriei Carei), sau cu altele care sunt încă prezente în imaginația total bolnăvicioasă a primașului, cum ar fi de exemplu crama din Parcul Dendrologic ce urmează să fie destinată cu prioritate prietenilor de Bikavér, si anume Cavalerilor Vinurilor Sf. Orban.
Omul, adică primașul, ar mai trebui să aibă și o fărâmă de bun simț și de gândire logică la un moment dat. Sau să nu ne așteptăm de loc la așa ceva din partea dânsului, fiindcă oricum nu mai este cu el nici o speranță?
Înțelegem că cei cu sânge albastru, cum sunt Kovács Jenö si descendenții grofilor Károlyi trebuie să se vadă, să socializeze, ső discute despre trecutul istoric comun, despre prezent și despre viitorul cel luminos prin Slovacia, înțelegem că primașul va organiza la anul ún vară pe banii lui (adică din bugetul local al primăriei Carei) un mare bairam la Castel cu participarea urmașilor grofilor Karolyi. Este dreptul lor, al celora de viță nobilă din Asaujul de Sus, Maramu.
Nu înțelegem însă de ce primarul Kovács Jenö face discriminare între grofi. Îi caută între coarne numai pe grofii Károlyi, dar îi neglijează total pe alți foști grofi de prin zona Careiului, cum ar fi de exemplu pe urmașii grofilor Degenfeld.
Pe ăștia, adică de exemplu pe DEGENFELD SCHONBURG LINDNER MARIA și pe DEGENFELD SCHONBURG ALEXANDER ADALBERT PAUL CHRISTOPH pe GROF DEGENFELD MIKSA pe DEGENFELD MIKOSA jun. și pe cine-o mai fi în viață din neamul ăsta nobil, Kovács Jenö i-a lăsat pe mâna consilierului județean votat din partea UDMR în Carei (și asta de vre-o 10 ani bătuți pe muche), distinsa doamnă avocat, renumită în lumea cea largă pentru pierderea în (mare) serie a proceselor în care i-a reprezentat pe foștii deportați șvabi sătmăreni sau pe urmașii acelora anul trecut, adică pe Éva Mária Mărginean (neé Horn), așa cum rezultă de altfel și din informațiile publice aflate pe site-ul Ministerului Justiției, ca de exemplu din cele referitoare la dosarul nr. 2512/218/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Carei, unde „DEGENFELD SCHOMBURG PAUL, are domiciliul procesual ales la cab. av. Mărginean M.”.
Păi nu este frumos de loc domnule primar Kovacs, sa nu dai nici o dovadă de ospitalitate față de grofii Degenfeld. Nu spun că trebuia să-i primești neapărat cu pâine și sare, dar nici așa, să-i dai pe mâna uneia care a vrut, cică, cel pușin așa circulă vorba în folclorul local careian, să pună mâna și pe Castel. Pe de altă parte, nu este nici economic pentru dumneata. Poate că dacă te purtai ceva mai bine cu Degenfelzii îți mai pica și dumitale câte ceva prin ricoșeu, așa cum s-a întâmplat de exemplu și în cazul restaurării Castelului grofilor Karolyi.
Oricum, azi apare in urbe ziarul dumitale personal, domnule primar Kovács Jenö. Abia aștept să-l cumpăr cu 1,50 lei (ieftin ca braga, nici hârtia folosită nu este plătită, d-apoi tiparul, dapoi salariații) și să citesc cu nerăbdarea care mă caracterizează articolele ciracului matale, ale consilierului dumitale personal, domnul Boros Erno úr, ziaristul de faimă mondială absolvent de Academia de învăţămînt social-politic Ştefan Gheorghiu de pe lângă CC al PCR. Ne va povesti probabil și azi, prin procedeul lui favorit, adică prin copy & paste din ziarele vremii Sz. Kozlony și N&V aflate pe raft lângă biroul său de la etajul sediului UDMR din Carei de pe strada Kolcsey ferenc, despre reforma agrară din 1921 din România și apoi le va plânge de milă unor mari latifundiari ca grofii Karolyi și grofii Degenfeld (a magyarsag), din confiscarea moșiilor cărora au fost împroprietăriți câteva mii de tărani săraci români, maghiari și șvabi din zona Careiului. Inclusiv concetățenii dumitale cei mai dragi, sstimate domnule primar Eugen Kovacs, cei pe care îi ai cel mai aproape de inimă, imediat sub cămașă, adică pe moții de câmpie din Ianculești.
Poate ne povesteste Boros Erno si depre procesele de fond funciar pe care Degenfelzii le au în prezent pe rol vs. COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR CRAIDOROLŢ, COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR ACÂŞ, COMPOSESORATUL PROPRIETARILOR DE PĂDURE BUTOANCA BABŢA, REGIA NATIONALA A PADURILOR – ROMSILVA PRIN DIRECTIA SILVICA SATU MARE – OCOLUL SILVIC TĂŞNAD, COMUNA HODOD PRIM PRIMAR, COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR SATU MARE, STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, etc. Ptiuiii, ce de procese! Face o grămadă de euro Éva din ele, fiindă dacă știu eu bine, Degenfelzii ăștia acum sunt vienezi.
În rest s-auzim numai de bine și să ne iubim ca frații!
Iar cui i se face rău sau eventual greață numai atunci când mă citește (cică sunt foarte multe astfel de cazuri, cel puțin așa scria deunăzi, au fost semnalate pe pagina de facebook a celor de la grupul ‘in love’ Nagykaroly es Videke), le sugerez să se abțină adică atunci când văd numele meu pe aici, pe la Comentarii, si să facă bine și să nu mă mai citească. Este cât de poate de simplu. Nu vreau să-i am pe conștiință.