Pagina principala / Istoric, Stirea Zilei / Istoria familiei Karolyi înainte de venirea la Carei

Istoria familiei Karolyi înainte de venirea la Carei

Ne-a atras atenţia un articol publicat recent pe www.scrieliber.ro, semnat de Cornel Bîrsan, prin referirile argumentate din belsug cu date  despre istoria nostră locală controversată, cea a oraşului Carei.

Nu stim dacă în cartea recent achizitionată de Primăria Carei, care tratează istoria familiei Karoly ,, A nagykárolyi gróf Károlyi Család ezeréves története,,(Istoria de o mie de ani a familiei Karolyi) scrisă de Szabó Imre apar si datele din bibliografia mentionată de Cornel Birsan în lucrarea sa. Vom afla după ce va apare si traducerea în limba română a lucrării  achizitionate de primăria Carei.

Până atunci însă  vă invităm să lecturaţi articolul la care facem referire.

Familia Karolyi de Nagy Karolyi = urmașii Cneazului Stanislău Bârsan de Bârsana

Un articol de Cornel Bȋrsan

Ultima modă apărută și pe spațiul internetului este scoaterea de la naftalină a unei oarecare părți a “nobililor” transilvăneni, în special pe cei de origine maghiară sau secuiască.

Vezi recentul caz al contelui secui Mikes pe:  romaniateiubesc.stirileprotv.ro          www.evz.ro        zabola.com

Care este motivația acestei insistențe?

Îi las pe „iluminații” nostri oameni politici să ne „lumineze” cu această problemă, așa cum au facut-o și până în prezent, cu multă profesionalitate!

Eu, la rândul meu, voi încerca să vă prezint adevărata origine a familiei Karolyi și câte puțin din istoria orașului Carei.  O istorie dezbrăcată de exagerări și falsuri contrafăcute.

Deoarece va exista un pic de suspiciune la citirea acestui articol, vreau să vă amintesc că cercetarea s-a făcut pe baza documentelor găsite și  studiul unor articole recent apărute pe această temă. În același timp, vreau să precizez că numele meu nu are nici o legătura cu cele pe care le voi prezenta mai jos; este pur și simplu o coincidență de nume.

Prima mențiune despre orașul Carei, prezent în documente sub forma Karul, este la 7 februarie 1320, când regele Carol Robert de Anjou (1308 – 1342 ) cere capitlului de la Oradea să cheme în judecată o serie de nobili, printre care: Andrei din Karul (Carei), Alexandru din Rezughe (Resighea) şi Pavel din Beruey (Berveni).

„” Judecata în faţa regelui urma să aibă loc la Matesalka (localitate din Ungaria). Acel nobil Andrei din Karul (Carei) a ieşit în ziua chemării în faţa regelui, la limita hotarelor sale, adresând trimişilor capitanului orădean cuvinte grele şi a vrut să-i ucidă. Aceştia au scăpat cu fugă.” (Ibidem, Documente privind Istoria Românilor, veacul al XW-lea, vol. l, 1301-1320, Bucureşti, 1951, Doc. 388/1320 şi 420/1320. Documente, Istoria Românilor, veacul al XIV-lea, vol. 3, 1320-1340, Transilvania, Bucureşti, 1951, Doc. 263/1335). „”

[Corneanu, Ioan, prof. dr. și Lacrima Teocan – CAREI – cetate de ţară românească. Adevăr şi mistificare, postat pe pagina:    dacoromania-alba.ro

Ulterior numele de Carei va fi prezent în documente ca și entitate teritorială de sine stătătoare sau legată de domeniile aparținătoare localității și adaugată la numele localnicilor (ex. Andrei de Karul).

În articolul Pe urmele familiei Károlyi,  partea I și a II-a din ziarul online Sătmăreanul:   satmareanul.net  din păcate nesemnat, precum și în lucrarea „Codex diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly. A nagykárolyi gróf Károlyi család oklevéltára.” Szerk. Géresi Kálmán. I-V (1253-1707). Bp. 1881-1897    kt.lib.pte.hu   cititorul va afla o Istorie fabuloasă a familiei Karolyi de Nagy-Karolyi, plecând de la celebrul conducător de triburi maghiare, Kurszan!

“ Ce legătură au toate aceste poveşti cu neamul Károlyi? Cine e acel strămoş legendar despre care familia îşi leagă obârşia pe aceste ţinuturi? Tradiţia vorbeşte despre căpetenia unui trib, pe nume Kund. Despre Kund şi fiul acestuia Korszan (sau Kurszan) aduce vorba în cronicile sale şi Anonymus, ca fiind căpetenia celui de-al patrulea trib de războinici maghiari care s-au aşezat pe aceste pământuri. Alţii vorbesc despre unul dintre nepoţii lui Kurszan, Kaplony, care ar fi de fapt, adevăratul strămoş al familiei Károlyi. „ [  Pe urmele familiei Károlyi ]

Cine a fost Kurszan?

“Curzan (Kurszan), fiul lui Cundu, este conducător al maghiarilor în perioada lor de expansiune, de la începutul secolului X. În anul 902, după alţi istorici 904, este invitat de către nobilii bavarezi la un ospăţ la Fischa, lângă Viena. Kurszan, împreună cu toată suita lui, sunt asasinaţi de către bavarezi. Moartea acestuia deschide drumul spre conducere lui Arpad, întemeietorul dinastiei arpadiene, care va conduce Ungaria între anii 905 şi 1301. “  [ Cornel Bîrsan – Istorie Furată.Cronică Romănească de Istorie Veche ]

Atât prin articolul din „Sătmăreanul” cât și prin „Codex” se încearcă convingerea noastră cu faptul că un nepot al lui Kurszan, pe nume Kaplony, ar fi fondat așezarea Căpleni, aflată în vecinatatea Careiului, după care ar fi intrat în posesia Careiului, generând familia Karolyi.

Din păcate, totul este un fals, o fabulație cu pronunțat iz de legendă. Documentele existente în lucrarea „Codex diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly, ne dezvăluie însă cu totul o altă realitate istorică.

Într-adevăr a existat o familie Kaplony, proprietară a domeniului de la Căpleni, fapt dovedit prin documentele timpului, începând din anul 1288, când sunt menționați Elya, fiul lui Georgy și fiul său Petro din neamul Koplen (Elya filio Georgy et Petro filio suo de genere Koplen)

În același document însă apare și familia de origine saxonă (germană ?) Vrdund: Petru și Andrei, fiii comitelui Simon Vrdung (Petro et Endus filys comitis Simonis dicti Vrdung). Ulterior, numele acestei familii va fi prezentat în documentele timpului sub o formă transiterată în limba maghiară:  Ördög = Diavolul.

Pentru o perioadă lungă de timp, cele două familii vor hotărî destinele ținuturilor Careiului și ale domeniilor aparținătoare. Cu timpul, familia Kaplony va dispărea din documentele vremii, iar familia Vrdung va prospera acaparând tot mai mult din domeniile Careiului.

Pentru o mai bună identificare a personajelor timpului, secretarii cancelariei maghiare vor adauga la numele acestei familii și numele localităti Carei, Karul.

În general istoricii și oamenii de rând asociază numele Careiului cu familia Karolyi. Sunt greșite teoriiile prin care familia Karolyi și-ar fi luat numele de la localitate sau că familia Karolyi ar fi transmis acest nume localității. Concluzia istoricului maghiar Karácsony János este foarte realistă în acest sens: „Nu se poate atribui numele oraşului Carei, de la numele familiei nobiliare Karoly (…), această denumire <a localității> derivă din numele vechii denumiri româneşti, care pe parcursul timpului a suferit modificări.” (Karacsany Ianos, op. cit., p. 29-30).

Abia după anul 1345, în documentele timpului, familia Vrdung – Ördög va fi pomenită și cu menționarea localității, personajul fiind Simon filis Andree dicti Vrdung de Karul. Pană atunci descendenții familiei Vrdung au fost menționati doar sub forma: Nicolaum Simonem Michaelum et Marhardum filias Andree dicti Vrdung.

Se cuvinte o atenționare în acest moment, numele familiei saxone va fi Vrdung de Karul și nu „de Karolyi„. Acest prim personaj „Karolyi” va apărea abia la mijlocul secolului al XV-lea, purtând chiar numele de „Karolyi”!

La 2 noiembrie 1346, Simonis Michaelis Nicolai și Merhardi, fiii lui Andrei de Karul, vor obține de la regele Ungariei, Ludovic I de Anjou (1342 – 1382) permisiunea de a organiza în fiecare sâmbătă a săptamânii un târg de țară.

Pe parcursul timpului, averea și influența familiei Ördög va spori, aceștia reușind să dobândească unele proprietăți în estul regatului maghiar, în zona orașului Komárom (Komárom este un oraș împărțit în 1919 între Cehoslovacia și Ungaria.), astfel că începând din anul 1392 vor fi mentionați în documente ca și Castelani de Komárom: Ladislaum filium Marhardi de Karul castellanum de Kamaron.

Iată dovada că familia Vrdung nu avea nici un castel în Carei și nici nu vor reuși niciodată să-și construiască vreunul. Voi povesti acest fapt mai în detaliu la momentul cuvenit. Careiul, în secolul al XIV-lea și al XV-lea a fost un simplu sat cu case de locuit și în mod sigur cu o biserică.

În secolul al XV-lea familia Ördög va fi în continuare numită, în documente, Vrdung de Karul.

KAROLYI DE NAGY-KAROLYI

          În anul 1459 apare prima mențiune despre un Karolyi.

          Într-un document datat la 12 ianuarie 1459, emis de capitlu de Tytulensis, este confirmat ca proprietar al moșiei Karul: Johannis de Karol !

          Cine este însă acest Johannis de Karol ? De ce Karol și nu Karul ?

          Johannis de Karol este fiul lui Carol Coroi de Oncești, care la rândul lui se trăgea din familia Cneazului Stanislău Bârsan de Bârsana !

Veți surprinși de această afirmație, dar pe baza documentelor istorice și a studiului comparat al blazoanelor nobiliare foarte mulți istorici printre care Ioan Mihaly de Apșa (1844 – 1914) și Alexandru Filipașcu (1902 – 1952) confirmă această realitate istorică! Mai mult, ca o mică paranteză voi aminti că însuși Ioan Mihaly de Apșa se trăgea, la rândul său, din Voievozii și Cnezii de Sarasău și Bârsana!

Cneazul Stanislău Bârsan a fost înnobilat de către regele Carol Robert de Anjou la 22 septembrie 1326, urmare a vitejiei dovedite în luptele purtate împotriva tătarilor. Cu această ocazie primește ca danie regală ținutul Strâmturii, unde Stanislău va creea Cnezatul Bârsanei.

La aceea vreme Codrea, fratele său, era Voievod al Sarasăului.

După câteva zeci de ani, urmașii familiei Bârsan, vor deveni, la fel ca și alți cnezi și voievozi maramureșeni „infideli notorii” ai regalității maghiare, pierzându-și rând pe rând rangurile și proprietățile din Bârsana și ținuturile Sarasăului.

Vezi mai multe amănunte pe pagina Istorie Furată, capitol, Voievozii și Cnezii Bârsan – o familie nobiliară românească din anul 1326.

http://istorie-furata.blogspot.ro/2013_09_01_archive.html

Abia în timpul lui Iancu de Hunedoara, unele ramuri ale familiei Bârsan încep să-și reafirme statutul de nobili și să lupte pentru recăpătarea moșiilor.

Primul va fi Gheorghe Mariș, nepotul Voievodului Codrea Bârsan de  Sarasău, care, împreună cu nepoții săi, Simion și Ioan vor participa la bătăliile duse de către Iancu de Hunedoara împotriva turcilor. Gheorghe Mariș își va pierde viața pe câmpul de luptă în anul 1444, dar nepoții Simion și Ioan, ca mulțumire pentru serviciile aduse, vor primi ca donație, în anul 1447, din partea lui Iancu de Hunedoara, cnezatul Cuhei. Descendenții lui Gheorghe Mariș vor fi peste timp Homo Regius, comiți, juzi ai nobilimii și vice – pretori.

Tot în această perioadă ramura Stanislău Bârsan, prin Carol Coroi de Oncești și fiul său Ioan, va relua lupta de redobândire a moșiilor și proprietăților pierdute.

În 1459, la un an după ocuparea tronului Ungariei de către Matei Corvin (1458-1490), Ioan, fiul lui Carol este confirmat/împroprietărit cu moșia Karul, în detrimentul familiei Vrdung.

Datorită acestui fapt, Ioan Caruli va intra, începând din anul 1461, în conflict direct cu familia Vrdung, reprezentată de Ladislau, fiul lui Lancz de Karul.

Dar în anul 1467, Carol Coroi de Oncesti și fiul său Ioan, vor fi ridicați la rangul de liberi – baroni de către regele Matei Corvin, urmare a vitejiei dovedite în luptele purtate în Moldova, în timpul conflictului dintre Matei Corvin și Ștefan cel Mare.

În documentele ulterioare ale timpului Johannis de Karol va fi menționat alături de soția lui Anna și de fiii săi, Johannis și Andree de Karol. În anul anul 1473, regele Matei Corvin îi numește într-un document pe fiii lui Ioan Caruli: fidelium nostrorum nobilium!

Intrat într-un con de umbră, Ladislau, fiul lui Lancz Vrdung de Karul va încerca să recâștige terenul pierdut chiar cu prețul răzvrătirii împotriva regelui. Împreună cu un grup de nobili fideli, va începe, în anul 1473, construcția unei fortificații în jurul bisericii din Carei fără a cere acceptul regelui Ungariei. Căutând să-și consolideze puterea, va organiza și o mica armata angajând mercenari.

Dar în anul 1482, printr-un act emis de cancelaria regală maghiară la 1 mai, regele Ungariei, Matei Corvin îi interzice lui Ladislau Lancz construirea unei cetății sau a unei fortificații, permițând doar construirea  caselor de locuit (nec castrum, necue fortalicium pro habitacione)

Care este originea numelui de Carol ?

Deoarece Carol Coroi de Oncești se trage din Cneazul Stanislău Bârsan, pe linia  Stanislău – Radu – Ioan – Dragoș – Stanca Bârsan – Vlașin  – Carol Coroi de Oncesti, este mai mult ca sigur ca numele de Carol să-i fi fost dat de părinți sau bunici în memoria lui Carol Robert de Anjou (Karolyi Regis), cel care l-a înnobilat pe strămoșul său, Cneazul Stanislău de Bârsana.

Din acest Carol, numit și Coroi de Oncești se vor trage familiile Cora, Coroi de Oncești, Coroianu de Coroieni, Caruli și Karolyi de Nagy Karolyi !

 

Trebuie remarcat faptul că Johannis de Karol (Ioan Caruli) și urmașii săi sunt prezentați în documentele maghiare ale timpului simplu ca și de Karol, tocmai pentru a se evita confuzia cu familia Vrdund de Karul !

„Într-un document comitantes din 1491, <Ioan > Caruli este numit Bârsan Coroi și este condivizional cu Hodor de Bârsana. ….

Familia Karoli primește ordinul Dragonului. În 1622, Susana Karoli se căsătorește cu Gabriel Bethlen, principele Ardealului. Mihai Karoli este consilier al principelui Ardealului, care îi va conferi titlul de Cavaler al Pintenului de aur. În 5 aprilie 1712 împăratul și regele Carol III ridică la rang de grof pe Alexandru, Freiherr Karoli, Generalissim de Ungaria și Obergespann” [ FILIPAŞCU, ALEXANDRU , dr. –  Enciclopedia familiilor maramureşene nobile de origine română, Ed. Dacia, 2006 ]

Blazonul lui Alexandru, Freiherr Karoli,Generalissim de Ungaria și Obergespann

Demn de remarcat este faptul că istoricii menționează ca o ciudățenie faptul că pe domeniile familiei Karolyi erau foarte mulți români: ” Atât de mulţi erau românii pe domeniul familiei Karoly, încât erau folosiţi inclusiv la paza cetăţii, şi aveau un cartier distinct, cel mai mare, fiind numit „cartierul haiducilor”, având o conducere proprie, formată din comandant şi doi juraţi. De reţinut că, inclusiv comandanţii lor, însărcinaţi cu paza cetăţii, foloseau comanda în limba română: „Griji, prinde pistolu, dă-i foc”.” [Corneanu, Ioan,prof. dr. și Lacrima Teocan- CAREI – cetate de ţară românească. Adevăr şi mistificare]

Este absolut normal odată ce familia Karolyi era de origine româna! Iar familia, la descălecatul ei în Carei, a venit însoțită de o mulțime de norod din Maramureș, în marea majoritate români!

Tot din această spiță a lui Carol Coroi de Oncești se vor trage și frații Ioan și Ștefan Caruli care, în anul 1550, vor reuși să reintre în posesia moșiei de la Bârsana-Maramureș, după 139 de ani (1411) de când le-a fost luat dreptul de proprietate de către regele Sigismund de Luxemburg!

Ca și o curiozitate, alți descendenti ai familiei Coroienilor au fost: marele memorandist Iuliu Coroianu (1847 – 1927), omul politic Iuliu Maniu (1873 – 1953) și academicianul A.C. Cuza (1857-1937).

BLAZOANE MEDIEVALE

Mulți dintre cititori vor rămâne contrariați de cele scrise de mine, dar țin să vă amintesc că toate informațiile sunt luate din documentele timpului !

O alta dovadă a originii românești a familiei Karolyi sunt blazoanele medievale.

În articolul „Pe urmele familiei Károlyi  partea I si a II-a, din ziarul online Sătmăreanul” autorul, vorbind despre blazonul familiei Kaplony, pe care îl identifică cu cel al familiei Karolyi, face grave confuzii:

„ Însă, pentru a mai adânci misterul mai trebuie adăugat că „kaplony” este un cuvânt de origine turcă, şi înseamnă tigru…..

….. Chiar dacă ne-am aştepta ca pe blazonul familiei să găsim un tigru, în ciuda tradiţiei, începând cu veacul al XIII-lea, pe blazon nu apare tigrul ci un uliu care ţine între ghearele piciorului drept o inimă.”  [ Pe urmele familiei Károlyi]

Atunci cum se explică faptul că pe blazoanele (!) familiei Karolyi nu apare nici Tigrul și nici Uliul, ci Leul ridicat în două picioare și Lebăda !

 

În imagine blazonul familiei Karolyi existent pe zidul castelului de la Carei. Se remarcă în mod evident că pasărea este o lebădă și nu un uliu. În decursul timpului familia Karolyi a mai adăugat ca simbolistică inima cu cruce, semn al loialității față de rege și dragonul. În mod identic și familia Dragffy, care se trăgea din Drăgoșești, și-a adăugat ulterior pe blazon dragonul care își înghite coada.

 

Pe coperta lucrării  Codex diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly. A nagykárolyi gróf Károlyi család oklevéltára. (Arhiva de documente a familiei grofului Karolyi de Nagy Karolyi) se remarcă în mod foarte clar că nu este vorba de nici un tigru, ci chiar de cinci lei ridicați în picioare, ținând între labe o sabie sau o lance. Se vede și pe acest blazon că în decursul timpului el a mai fost îmbogățit cu semne simbolistice: o pasăre, un cerb, un cavaler care ține în mână o sabie și un cap de tătar.

Cavalerul care ține în mână un cap de tătar este simbolul specific maramureșenilor care au luptat cu tătarii. Vezi blazonul familiei Pașcu de Bârsana și Ieud.

Atunci care este legătura dintre familia Kaplonyi și Karolyi ?

Niciuna !

Blazonul familiei Carol Coroi de Oncești și Hodor de Bârsana.

Se poate remarca în mod clar lebăda omniprezentă și în blazonul familiei Karolyi de Nagy Karolyi, postat pe peretele castelului de la Carei. Singura deosebire sunt „adăugirile” ulterioare, inelul fiind înlocuit cu o inimă cu cruce și adăugat dragonul circular.

Blazonul familiei Cora, Coroi de Bârsana.

Se remarcă din nou prezența păsării, o combinație stilizată între o lebădă și un uliu.

Blazonul familiei Coroian de Coroieni și Vima Mică

Pasăre stilizată, asemănătoare cu un vultur de această dată. Se remarcă diferența tot mai pronunțată în simbolistica blazoanelor, dar cu variațiuni pe aceeași temă.

Pentru că o singură dovadă nu este de ajuns, vom reveni la blazonul familiei Kiralyi de pe Codex.

(…)

Care a fost scopul acestei prelegeri ?

Pur și simplu demonstrația faptului că și familia Karolyi de Nagy-Karolyi a fost la origine românească, asemeni familiilor Dragffy, Banffy, Kendeffy, Hunyady și multe alte altele, pe care conjunctura și momentul istoric le-a obligat să se maghiarizeze și de multe ori chiar să-și schimbe și crezul în Dumnezeu, pentru a supraviețui !

Bibliografie:

·         Articol fara autor – Pe urmele familiei Károlyi  partea I si a II-a, din ziarul online Sătmăreanul

·         Corneanu, Ioan,prof. dr. și Lacrima Teocan – CAREI – cetate de ţară românească. Adevăr şi mistificare, postat pe pagina http://www.dacoromania-alba.ro/nr36/carei.htm.

·         Géresi Kálmán – Codex diplomaticus comitum Károlyi de Nagy-Károly. A nagykárolyi gróf Károlyi család oklevéltára I-V (1253-1707). Bp. 1881-1897

·         MIHALYI DE APŞA, Dr. IOAN – Diplome Maramureşene din secolele XIV si XV, editia a IV – a, ediţie coordonată si completată de Vasile Iuga de Sălişte, Ed.Dragoş Vodă Cluj – Napoca, 2009

·         FILIPAŞCU, ALEXANDRU , dr. –  Înstrăinarea unor familii şi averi maramureşene prin încuscrirea cu străinii – Revista Transilvania nr.10/1942

·         FILIPAŞCU, ALEXANDRU , dr. –  Enciclopedia familiilor maramureşene nobile de origine română, Ed. Dacia, 2006

·         JOODY, PAL- Cercetarea calitaţii de nobil în Comitatul Maramureşului, anii 1749 – 1769, Ed.Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Voda” , 2003

·        BÎRSAN, CORNEL – Istorie Furată.Cronică Romănească de Istorie Veche,Ed.Karuna Bistrița, 2013

 

 

comentarii