„Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”

• publicat la: 5 August 2015
„Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”

Potrivit Dan Tanasa, volumul „Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, apărut recent la Editura „Eurocarpatica” din Sfântu Gheorghe, sub semnăturile dr. Ioan Lăcătuşu şi Erich-Mihail Broanăr, prezintă în aproape 700 de pagini contribuţia românilor din această parte a ţării la clădirea patrimoniului cultural naţional şi universal.

Volumul valorifică informaţiile apărute în ultimii 25 de ani într-o serie de lucrări de referinţă din domeniile arheologiei, istoriei, etnografiei, demografiei şi sociologiei referitoare la istoria şi cultura românilor din Sud-Estul Transilvaniei.

„Cartea vine să acopere un gol existent in istoriografia locală, regională şi naţională pe această temă, deoarece sunt încă puţin cunoscute momentele esenţiale din evoluţia, adesea dramatică, a comunităţilor româneşti din Sud-Estul Transilvaniei. În spiritul adevărului istoric, nu supraevaluăm românitatea din curbura Carpaţilor, dar nici nu acceptăm viziunea unor istorici şi cercetători maghiari de minimalizare a componentei româneşti (…) Fără istoria, cultura şi patrimoniul românilor din zonă, istoria locală a judeţelor Covasna şi Harghita nu este completă. Volumul va contribui, cu siguranţă, la eliminarea unor clişee negative şi prejudecăţi referitoare la existenţa, continuitatea şi contribuţia românilor din această parte de ţară la formarea patrimoniului material, cultural şi spiritual (…) Editarea unei asemenea lucrări era necesară şi pentru că, de prea multe ori în anii de după decembrie 1989, au apărut zeci de lucrări, inclusiv cu sprijin financiar din fonduri publice, despre „ţinutul secuiesc”, în care românii nu au fost şi nu sunt menţionaţi, deşi nu mai poate fi invocată lipsa surselor documentare edite şi inedite”, a declarat, pentru AGERPRES, arhivistul Ioan Lăcătuşu.

Prima parte a volumului cuprinde un album cu imagini reprezentative despre istoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita, grupate tematic şi cronologic. Capitolul intitulat „Crâmpeie istorice” începe cu prezentarea câtorva aspecte de locuire preistorică a zonei, începând cu paleoliticul, neoliticul şi epoca cuprului, epoca bronzului, perioada Daciei preromane, principalele situri dacice şi terminând cu castrele situate pe limesul roman. O categorie însemnată de mărturii despre prezenţa şi continuitatea românească în Arcul Intracarpatic o reprezintă hidronimele şi toponimele evidenţiate în lucrare.

Într-o formulă sintetică sunt prezentate informaţii referitoare la volumele de istorie locală, la monografiile unor localităţi, personalităţi şi instituţii, la cercetările etnografice şi sociologice, eseuri şi lucrări de memorialistică, precum şi la un număr important de manuscrise.

În capitolul „Din patrimoniul cultural-etnologic” sunt prezentate informaţii şi imagini referitoare la arhitectura populară, ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale, portul popular, mărturii de artă şi cultură ortodoxă şi file din tezaurul documentar. Tot aici sunt redate succint date despre comunităţile româneşti dispărute în urma procesului de maghiarizare, precum şi interferenţe etno-culturale româno-maghiare în sud-estul Transilvaniei.

Capitolul „Repere identitare româneşti” prezintă date şi imagini despre instituţiile identitare fundamentale, respectiv biserica ortodoxă, şcoala românească, instituţiile de cultură, asociaţiile culturale, publicaţiile în limba română şi cele bilingve româno-maghiare, monumentele de for public şi cimitirele eroilor, principalele manifestări cultural-ştiinţifice. Un spaţiu important este dedicat personalităţilor ştiinţei, culturii şi spiritualităţii româneşti născute sau care au activat în judeţele Covasna şi Harghita.

Partea a doua a volumului cuprinde o amplă sinteză documentară referitoare la istoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita. Dr. Ioan Lăcătuşu a concluzionat că această carte constituie un „act de identitate” al românilor din cele două judeţe şi o mărturie peste timp „că am fost şi cum am fost”, dar şi un instrument extrem de util pentru etnografi, istorici, sociologi, filologi şi alţi specialişti interesaţi de studierea românităţii din Sud-Estul Transilvaniei.

Oana Mălina Negrea/AGERPRES

NOTĂ: toţi cei interesaţi  de lucare se pot adresa Centrului  Eclezistic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”, str. Miko Imre nr. 2, Sf. Gheorghe, telefon 0267/313534, sau la e-mail cohara_ro @ yahoo.com

Lasati un comentariu