ROMÂNIA AR PUTEA AJUNGE SĂ PLĂTEASCĂ SALARIILE RAŢIONALIZAT – SCENARIU LUAT ÎN CALCUL DE OFICIALI
FMI a ajuns la Bucureşti şi i-a găsit pe oficialii Guvernului Boc cu o mare problemă: nivelul arieratelor, respectiv datoriile mari pe care statul le are către mediul privat. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a avertizat încă de acum două săptămâni că acordarea tranşei a şasea din acord, de 900 de milioane de euro, depinde şi de reducerea arieratelor. Abia ajuns în România, şeful misiunii Fondului la Bucureşti, Jeffrey Franks, a anunţat că FMI va lua în calcul pentru 2010 o recesiune mai adâncă de 0,5% din PIB, dar până la 3%. În condiţiile în care pe plan extern statului i-ar fi greu să se împrumute în condiţii convenabile şi nici pe plan intern relaţia cu băncile nu este tocmai bună, surse oficiale au declarat pentru Gândul că la Bucureşti s-a discutat şi despre cel mai pesimist scenariu posibil, aplicabil în lipsa banilor de împrumut: plata raţionalizată a pensiilor şi a salariilor. „Pur şi simplu statul ar putea rămâne fără bani, ceea ce înseamnă că va fi nevoit să raţionalizeze cheltuielile. Asta poate însemna şi anularea totală a investiţiilor şi plata cu întârziere a salariilor şi a pensiilor”, ne-au declarat sursele.
Misiunea oficială a FMI la Bucureşti, în urma căreia Guvernul va afla dacă va primi tranşa a şasea din acord, de circa 900 de milioane de euro, a început pe un ton pesimist. Jeffrey Franks, şeful misiunii, a anunţat că Fondul va revizui în jos prognoza privind recesiunea economiei româneşti. Conform prognozei din primăvară, în 2010 economia românească ar urma să scadă cu 0,5% din PIB, faţă de o creştere de 1,3% cât se estimase în iarnă. Recesiunea ar putea fi însă de 3% din PIB, conform unui raport făcut public săptămâna trecută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). „Eu nu aş fi atât de pesimist ca BERD. Aş spune că prognoza BERD este pesimistă”, a declarat ieri Franks, rugat să comenteze raportul băncii.
În ceea ce priveşte principala provocare pentru Fond, aceasta este readucerea economiei româneşti pe creştere, respectiv ieşirea din recesiune, a adăugat oficialul FMI. Şeful misiunii la Bucureşti consideră că, în ciuda anumitor deficienţe, s-a realizat un progres vizibil în ceea ce priveşte respectarea acordului. „Trebuie să mergem înainte cu reforma pensiilor, întârziată în ultimele luni, dar şi cu legea salarizării unice. Per total însă s-a realizat un progres semnificativ în ultimele luni”, a precizat Franks.
Economiştii susţin că România a transmis Fondului semnale mixte. „Creşterea TVA, deşi este o măsură economică nefericită în cazul României, a arătat o anumită determinare în vederea menţinerii deficitului sub control. Există însă şi neajunsuri, cum ar fi impresia că actualul Guvern va împinge spre finalul acestui an decontarea problemelor legate de deficit”, a declarat Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii.
Întârzieri la plata pensiilor şi a salariilor
Una dintre cele mai mari probleme ale guvernului este cea a datoriilor pe care statul le are către mediul privat, respectiv a arieratelor. Deşi ar fi trebuit, conform acordului, ca nivelul acestora să scadă până la 480 de milioane de lei la finele anului, de la 1,5 miliarde de lei în decembrie 2009, ele au continuat să crească.
La începutul lunii mai arieratele statului au urcat până la 1,7 miliarde de lei iar la finele lunii iunie ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat că situaţia acestora nu s-a îmbunătăţit, respectiv că nivelul lor nu a scăzut. Neîncadrarea guvernului în ţinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB convenită cu FMI dar şi blocajul creat în mediul economic de nivelul ridicat al arieratelor ar putea obliga statul să îşi plătească datoriile, indiferent că e vorba de salarii, pensii sau facturi către constructori, cu porţia, raţionalizat. „România nu are cum să dea faliment. Pur şi simplu statul ar putea rămâne fără bani, ceea ce înseamnă că va fi nevoit să raţionalizeze cheltuielile. Asta poate însemna şi anularea totală a investiţiilor şi plata cu întârziere a salariilor şi a pensiilor”, au declarat pentru Gândul surse participante la discuţiile dintre Guvern şi FMI, cu puţin timp înainte de începerea vizitei oficiale.
Problema arieratelor este însă recunoscută şi la nivel oficial. „Dacă nu ducem reforma până la capăt, statul va deveni captivul instituţiilor statului. Acum avem de-a face cu o diminuare a arieratelor, dar problema există pentru viitor”, a declarat pentru Gândul Theodor Stolojan, prim-vicepreşedinte PD-L.
Guvernul pare că a rămas fără soluţii
Cabinetul Boc este în continuare dator FMI cu aprobarea în Parlament a noii legi a pensiilor şi cu clarificarea legii unitare de salarizare în sistemul bugetar. Cum majorarea TVA va duce, inevitabil, la scăderea consumului, deci la o recesiune şi mai adâncă, guvernul ia acum în calcul din ce în ce mai multe măsuri menite să readucă economia pe plus. Una dintre ele este scăderea cotei unice, pe profit, aplicată firmelor, pentru a opri falimentele şi a încuraja investiţiile şi angajările. Stolojan explică însă că lucrurile nu stau atât de simplu.
„Nu trebuie să judecăm o singură măsură: luăm cota unică şi o reducem de la 16% la 10%. Trebuie gândit un ansamblu de măsuri şi toate scenariile discutate cu FMI (…) Se poate discuta despre o serie de măsuri, de modificare a mai multor taxe şi impozite, dar doar să spui scade cota, creşte cota, este o discuţie superficială”, ne-a declarat Stolojan. În ceea ce priveşte posibilitatea ca România să întrerupă, de bună voie, acordul cu Fondul, după exemplul Ungariei, oficialul PD-L spune că nici nu se pune problema. „Ungaria a întrerupt împrumutul de la FMI pentru că îşi poate finanţa singură deficitul, ceea ce din păcate nu se poate spune despre România. Împrumutul de peste 20 de miliarde de la FMI şi Comisia Europeană a fost făcut de România în primul rând pentru datoria externă făcută de sectorul privat. Ştiu că nu sună bine, dar aşa stau lucrurile. A trebuit să finanţăm mai întâi datoria sectorului privat şi abia apoi alte chestiuni precum partea bugetară”, explică fostul ministru de Finanţe.
Gandul.ro
Avram Iancu
Fundatia Werdnig Hoffman Carei
Radu Gyr