Laptele nu mai e recomandat ca altădată. Vezi de ce

• publicat la: 27 February 2012
Laptele nu mai e recomandat ca altădată. Vezi de ce

Laptele, altădată considerat un adevărat pansament gastric si un aliment bogat in toate principiile active de care avem nevoie, a ajuns să fie privit cu circumspectie de nutritionisti. Fondul problemei nu este acela că si-ar fi schimbat ei părerea, ci acela că s-a schimbat laptele.

Astăzi este recomandat să ne ferim de lapte si de produsele lui derivate, ale căror calităţi naturale din secolele trecute au fost pervertite, aplicând procese moderne de fabricatie, noteaza Infoniac.

Motivele sunt multe, insă ar fi suficient să trecem in revista numai câteva, pentru ca folosirea laptelui in nutritie să dea de gândit.

Vacilor nu le prieşte viaţa modernă

Vacile sunt destinate de natură să se alimenteze cu iarbă. Sunt animale rumegătoare, capabile să facă mestecatia in cavitatea bucală ulterior momentuluiui când au păscut-o. Această mastecatie ulterioara este esentială pentru starea lor de sănătate si pentru calitatea laptelui.

In fermele moderne, vacile sunt adesea hrănite cu soia, porumb, făină din seminţe de bumbac si alte alimente destinate alimenatiei animaliere, mai puţin vacilor.

Procesul de rumegare conceput de natură isi schimbă rostul. In plus, vacile sunt ţinute adesea in grajduri amenajate “modern”, unde sunt ingrijite si li se asigură “tot confortul”, mai puţin păţunatul. Există vaci care n-au văzut in viaţa lor iarba verde, cea pe care ar fi trebuit să o pască zi cu zi.

Stresul, pe care il trăiesc vacile in conditii de incarcerare, isi face efectul asupra cărnii si a laptelui, pe care le consumăm noi, dar şi asupra viţeilor, inlusiv vitelele, care se nasc gata stresati.

Pasteurizarea

In 1920, când laptele era un important vehicol de microbi agresivi, s-a introdus pasteurizarea, un procedeu care a contribuit la eradicarea turberculozei si altor boli. Pe atunci vacile erau ţinute in grajduri insalubre, iar recipientii si mâna mulgătorului erau de o igienă indoielnică.

Pasteurizarea a eliminat microbii nocivi, urmare expunerii laptelui la o temperatura ridicata, suficientă pentru ca aceşti factori să dispară.

Dar, pe de altă parte, experientele făcute asupra viteilor hrăniţi numai cu lapte pasteurizat a provocat adesea moartea acestora. Prin pasteurizare, odată cu micoorganismele dispar din lapte si unele principii utile.

Astăzi, insă, grajdurile marilor ferme sunt sub strict control, recipientii sunt de inox, iar mulsul se face mecanic. Apare intrebarea: merita să-l pasteurizam, anihilând unele calităţi alimentare, fara un beneficiu real?

Ultrapasteurizarea

Este un procedeu modern, care supune laptele la temperaturi mai ridicate decat cel anterioar (de unde prefixul “ultra”), dar timpul de expunere este mai scurt.

Preferintele consumatorilor se indreapta spre acest produs, intrucat are un termen foarte lung de valabilitate. In plus, s-a dovedit ca acest tip de lapte are calitati superioare celui precedent, desi pretul il face mai neatragator. Dar, vorba aceea: ce e bun, costa.

Procesul de omogenizare a laptelui

Prin omogenizare, se distrug unele celule grase, asigurandu-se o structura stabila si omogena. Avantajos pentru consum si gatit, acest tip de lapte nu este bine tolerat in procesul de digestie. Nu permite asimilarea prin stomac a proteinelor, care ajung sa fie absorbite de sange.

Pot apare procese inflamatorii, dar si o seama de fenomene autoimunitare, foarte periculoase. Unii experti apreciaza ca omogenizarea laptelui poate provoca si boli caridovasculare, determinate de modificarea structurii grasimilor din lapte.

Laptele a ajuns sa fie un produs modificat genetic

Astazi, nici nu vorbim de lapte, ci numai despre productia de lapte. Laptele a ajuns un produs industrial, care ni se ofera la consum, dupa ce, in structura sa, au aparut steroizi, antibiotice, pesticide, furaje modificate genetic.

Ca urmare, multi nutritionisti recomanda lapte natural “de la vaca”, respectiv de la animalul care a fost trimis la pasunat, ca pe vremuri. Din pacate, asemenea animal si asemenea lapte este aproape imposibil de gasit. In fata realitatii, nutritionistii au ajuns sa recomande ca, din toate relele sa o alegeam pe cea mai putin rea: sa nu bem lapte deloc.

De altfel, in cărţile lor, vegetarienii recomandă un regim nu numai lipsit de carne, dar si fără lapte. Toate substantele active continute de lapte se regăsesc si in vegetale, indeosebi in acele vegetale pe care le mâncăm in stare crudă: legume, fructe, seminţe.

sursa ziare.com

Lasati un comentariu