Pagina principala / Opinii / Pe unde se ascund săracii bugetari bogaţi!

Pe unde se ascund săracii bugetari bogaţi!

Economia României este în cădere liberă, dar acest fapt nu pare să afecteze prea mult o parte din salariaţii bugetari. Încrederea în economie a mediului de afaceri şi consumatorilor a continuat să se deterioreze în august, pentru cea de-a patra lună consecutiv, cu scăderi ale indicatorilor de încredere în majoritatea ramurilor economei, anunţă MEDIAFAX.

De asemenea, România a pierdut, în perioada de criză, peste 400.000 de salariaţi şi 100.000 de companii şi a înregistrat maximul ultimilor opt ani în ceea ce priveste rata şomajului, cu un maxim istoric in rândul tinerilor (23,7%), rezultă dintr-un studiu prezentat, joi, de Blocul Naţional Sindical, citat de ANTENA3.

Cu toate acestea, unii angajaţi din sectorul bugetar nu par să resimtă aceste constrângeri. De exemplu, judecătorii, despre care JURNALUL NAŢIONAL afirmă că ne vor costa dublu anul viitor. Aşa reiese din lista primelor, alocaţiilor, premiilor, indemnizaţiilor şi sporurilor cerute de magistraţi pentru anul 2013. Suma totală avizată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru instanţele judecătoreşti din România este de 2.153.611.000 lei, şi reprezinta practic dublul bugetului aprobat pentru anul curent.

Un alt exemplu de „bugetari fericiţi“ este la Hidroelectrica, unde afirmă ROMÂNIA LIBERĂ, 3 din 4 angajaţi se dau bolnavi. În dispută cu administratorul judiciar care vrea să taie din cheltuielile cu salariile, sindicatul arată că majoritatea angajaţilor sunt afectaţi de condiţiile grele de muncă.

Totuşi, remarcă ironic ROMÂNIA LIBERĂ, sindicatul susţine şi prezintă şi acte care arată că angajaţii nu sunt nici pe departe nişte îmbuibaţi cu sporuri cumulate (70 în total) mai mari decât salariul de bază şi venituri medii de 1.640 de euro pe lună. De fapt, sunt nişte bieţi bolnavi care abia se descurcă cu 3.500 lei pe lună şi uneori nici nu apucă să vadă toate sporurile la faţă, pentru că sunt în concedii de boală, majoritatea dintre ei.

Mai există apoi şi funcţionarii bugetari care se ocupă cu gestionarea fondurilor europene. Despre aceştia GÂNDUL afirmă că iau bonusuri lunare de mii de lei doar pentru că au luat „FB” la evaluările anuale. În ciuda ratei foarte mici de absorbţie, majoritatea „euro-funcţionarilor“ români au obţinut „foarte bine“ la cele mai recente evaluări, iar pe baza acestor calificative au obţinut sporuri lunare de mii de lei. De exemplu, în Ministerul Transporturilor, din 102 funcţionari, 100 au luat FB şi unul B.

În total sunt peste 1.800 de funcţionari publici care se ocupă de gestionarea fondurilor europene şi orice astfel de funcţionar, care se ocupă de programarea, implementarea, monitorizarea, raportarea, evaluarea, contractarea sau coordonarea unor activităţi care implică fonduri structurale şi de coeziune beneficiază de bonusuri care pot ajunge chiar şi la 75% din salariul de bază.

La sfârşitul lunii august rata reală de absorbţie a fondurilor comunitare, respectiv plăţile efective făcute de Comisia Europeană către beneficiarii români, a fost de 9,67%, cu numai jumătate de procent mai mare decât în luna anterioară, reiese din datele Ministerului Afacerilor Europene.

În aceste condiţii, anunţă ADEVĂRUL, vicepremierul şi ministrul de finanţe Florin Georgescu i-a băgat în sedinta pe miniştrii ale căror instituţii foloseau fonduri comunitare. Dacă pâna nu demult, deşi Comisia Europeană tăiase fondurile europene pentru România, Executivul a continuat plata către beneficiari, în prezent, autorităţile române au sistat aceste plăţi.

Pe de altă parte, conform angajamentelor luate faţă de organismele financiare internaţionale, autorităţile centrale au decis menţinerea cheltuielilor cu salariile la 6,7% din PIB. Aceasta înseamnă, după cum afirmă NAŢIONAL, cel puţin o îngheţare a lefurilor bugetarilor la nivelul actual. Dar dacă PIB-ul nu va fi cel estimat, aceste venituri ar putea chiar scădea, evident, după alegeri.

Iar încasările la buget sunt serios periclitate tocmai de stat şi de angajaţii săi. 25 de companii de stat sau unde statul este acţionar principal, susţine COTIDIANUL, datorează  aproximativ 5,277 miliarde lei (1,2 miliarde euro) reprezentând restanţe către bugetul de stat (impozit pe profit, TVA, impozit pe salarii, accize, dobânzi şi penalităţi) valabile la data de 30 iunie 2012. La această sumă se adaugă 4,3 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro) reprezentând restanţe la bugetul asigurărilor sociale.