Se întâmplă în România: aniversare cu bustul mobil la Carei

• publicat la: 20 august 2014
Se întâmplă în România: aniversare cu bustul mobil la Carei

Aţi citit bine.În municipiul Carei din România, aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Ionel Brătianu a avut loc  cu “bustul mobil”.

Astăzi, 20 august 2014, careienii care au dorit să însoţească portretul marelui om de stat Ion I.C.Brătianu s-au adunat în jurul orei 17,00 şi cu banderole albe la braţ s-au deplasat în linişte totală prin centrul oraşului  până în locul  la care era prevăzută amplasarea lui, amplasare refuzată de consilierii UDMR. Consilierii careieni UDMR refuză bustul lui Brătianu în Carei, în ţara al cărei prim ministru a fost timp de 18 ani.

Odată ajunşi la locul desfăşurării evenimentului, după fixarea în pământ a portretului lui Ionel Brătianu, a fost intonat  imnul de stat al României iar apoi prof.Elena Coşarcă a dat citire  unui material despre cel care  a fost personalitate marcanta a istoriei României, Ion I.C.Brătianu.

A luat  cuvântul consilierul Ilie Ciută, iniţiatorul proiectului de hotărâre prin care se solicita acordul amplasării unui bust al lui Brătianu în municipiul Carei.

Am dorit  să  îl aniversăm pe Ion I.C Brătianu aici, pe strada 1 Decembrie 1918, pentru că  acest loc  se numea  în perioada interbelică Piaţa Ionel I.C Brătianu. Atunci, de ce să nu existe un bust al lui în acel loc?

La şedinţa de Consiliu de la sfârşitul lui iulie a figurat pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind ridicarea unui bust al lui  Ionel I.C. Brătianu în Carei dar consilierii de la UDMR s-au opus vehement .  Nu  avem  un bust al său în Carei  din cauza opacităţii celor din Consiliul Local, din executiv. Nu cerem mult, vrem doar să ne respecte personalităţile, aşa cum şi noi le respectăm  personalităţile lor. Eu îmi exprim speranţa că Executivul o să înţeleagă că bustul lui Ion I.C. Brătianu trebuie să fie amplasat si  în municipiul Carei.”

A rostit câteva cuvinte şi deputatul Ovidiu Silaghi care a depus apoi o coroană din partea PLR Satu Mare. Au mai depus coroane de flori la portretul lui Ion I.C.Brătianu şi Consiliul Judeţean Satu Marte şi PNL Carei.

Lângă portretul lui Brătianu a fost adus şi bustul regelui Ferdinand al României, dezvelit simbolic de către consilierul Ilie Ciută şi directorul de cabinet al preşedintelui CJ, Claudiu Sulea.

Bustul regelui Ferdinand al României a fost realizat din alte fonduri decât cele locale adică nu a fost nevoie ca primăria Carei să aloce fonduri pentru acesta.

Ilie Ciută a făcut o scurtă  trecere în revistă a deselor schimbări de opinie ale primarului Kovacs, referitoare la locul amplasării acestui bust. Iniţial, a fost cerută  aprobare în şedinţa de CL din luna aprilie  pentru ca să poata fi terminat până  pe data de 21 mai ,  data la care în 1919 regele a vizitat oraşul Carei împreună cu regina Maria. Ni s-a spus   să retragem acest proiect de pe ordinea  de zi deoarece eram în plină campanie electorală si să îl amânăm o lună. În luna ce a urmat, nici măcar pe ordinea de zi nu au fost de acord să intre! 

Am solicitat o aprobare initaiala de la primar pentru  grădina castelului ce a fost vizitată de regale Ferdinand. Am convenit pentru un loc, ca după 2 săptămâni să îl schimbaă şi  să îl punem in altă parte, mai lateral iar după alte 2 saptamani  să se spună  că nu se poate pentru că înaintaşii familiei Karolyi au spus că nu sunt de acord să fie amplasat în jurul castelului.

Nu pot să închei fără să mai spun câteva cuvinte. Aici este bustul regelui Ferdinand care a fost realizat de sculptorul Radu Ciobanu datorită susţinerii preşedintelui Adrian Ştef. Am să vă spun că nu e singurul ajutor pentru careieni din partea lui Adrian Ştef, acesta a avut iniţiativa de a elibera bustul lui Vasile Lucaciu din spatele gardului ce îl inconjura.  Monumentul Ostaşului Român  a fost luat în administrare de catre CJ pentru ca administratia locala l-a ignorat mereu . Într-o săptămână   vor începe  lucrările de reabilitare a soclului monumentului  ca să putem sărbători la 25 octombrie 50 de la realizarea  acestei opere  a lui Vida Gheza. Văd că sunt persoane şi de la Ianculeşti, aici la această aniversare şi vreau să se ştie că Adrian Ştef a fost cel care a alocat fondurile pentru realizarea drumului de la Ianculeşti.

Legat de amplasarea bustului regelui Ferdiand în jurul castelului, la vizita din 8 aprilie 2014 a Alteţei sale Principele Nicolae de la Castel, primarul Kovacs  i-a adus acestuia la cunoştinţă că în curând va fi amplasat bustul  străbunicului său într-un loc de pe traseul parcurs de acesta la 21 mai 1919 în jurul castelului. De faţă au fost încă 4 persoane care pot confirma.

După ceremonia de depunere de coroane, organizatorii acestei aniversări de astăzi, au luat bustul Regelui Ferdinand al României  si al lui Ion I.C.Brătianu şi au anunţat că îl vor readuce la data de 1 Decembrie, de Ziua Naţională, pentru a–l  sărbători cum se cuvine, până când administraţia locală va fi de acord ca să acorde o autorizaţie de amplasare finală.

Dintre persoanele care au participat la eveniment, Ilie Chirulescu a  declarat pentru Buletin de Carei:

,,Sunt convins că sunt foarte mari orgolii şi că este vorba  şi de o undă  de naţionalism la care  adăugăm şi faptul că nu se ştie rolul pe care l-a  avut familia Brătianu şi semnificaţia faptelor lui Ion I. C Brătianu în realizarea României moderne. Monumentele sunt ca perlele, ca nestematele unui colier. E ca şi cum ai pune un colier frumos unei femei frumoase şi atunci  ea va fi şi mai frumoasă şi mai apreciată cu un colier frumos!

 Eu nu sunt din Carei dar soarta m-a făcut să vin aici de 6 ani. M-am bucurat la început pentru liniştea pe care am găsit-o aici, dar să ştiţi că îmi pare rău pentru ceea ce se întâmplă acum în oraş.’’

Tot  pentru Buletin de Carei, domnul Ioan Blideran a spus ,,Nu le place pentru faptul că Ion I C Brătianu a fost făuriritorul României Mari şi iniţiatorul reformei agrare din 1921. Suntem un popor  tolerant, răbdăm cât răbdăm dar  uneori nu este bine să fim aşa. Nu îmi place că nu se doreşte amplasarea bustului, nu este corect deloc!’’

 Buletin de Carei

 

Prezentarea citită de prof.Elena Coşarcă

Ne alăturăm si noi celorlalte localităţi de pe cuprinsul ţării care îl sărbătoresc astăzi cu evlavie si recunoştinţă pe cel care a fost artizanul Marii Uniri de la 1918.

Ion I. C. Brătianu, Ionel Brătianu, aşa cum obişnuiau să-l numească apropiaţii,s-a născut la 20 august 1864 la moșia Florica, în județul Argeș. Tatăl său, unul dintre cei mai remarcabili oameni de stat ai României moderne, revolutionar paşoptist de frunte, unionist, liberal , s-a preocupat ca primul său fiu, insă al treilea copil in ordinea vârstei, să primească acea instructie si educatie necesare creşterii acestuia, ca de altfel si celorlalti, doi băieti si patru fete, in spiritul si principiile dragostei pentru ţară si neam, al datoriei si muncii neobosite puse in slujba familiei si societăţii.

Patriotism luminat, demnitate, curajul în faţa viiturilor istoriei pot fi câteva dintre însuşirile ce pot caracteriza familia Brătianu şi rolul acesteia în făurirea statului român modern. Vizionarismul politic al lui Ion C. Brătianu, statornicia lui Ionel Brătianu, protectionismul economic al lui Vintilă Brătianu ori martiriul din temniţele comuniste al lui Gheorghe Brătianu dau mărturie peste timp despre organicitatea acestei familii în istoria României.

In 1876 familia Brătianu se stabileste in Bucuresti, din acest an si pana in 1888 istoria ţării cunoaste cea mai lunga guvernare de pana atunci, liberala si condusa de Ion C. Bratianu, foarte rodnică in rezultate pe multiple planuri ale vietii de stat, interne si internationale, indeosebi proclamarea si cucerirea Independentei nationale in urma Razboiului de independenta din anii 1877 – 1879 si proclamarea Regatului in 1881. Ion I.C. Bratianu studiaza la Colegiul National Sf. Sava si se dovedeste un elev sarguincios, inzestrat cu simtul responsabilitatii profesionale, vădind inclinatii deosebite pentru studiul matematicii, dar si pentru literatură.

Orice istorie onestă a Unirii de la 1918 îl aşează pe Ionel Brătianu printre autorii de prim-rang ai României Mari. Fiu al liberalului Ion C. Brătianu, premierul Independenţei, Ionel Brătianu este premierul României din timpul primului război mondial. El este cel care condiţionează intrarea României în război în 1916 de obţinerea Transilvaniei, a Bucovinei şi a Banatului, el negociază după război graniţele României Mari şi tot el îi convinge pe mai-marii Europei că românii îşi respectaseră angajamentele de război, deşi semnaseră pacea separată cu Germania şi Austro-Ungaria. În plus, Ionel Brătianu este premierul Constituţiei Regale din 1923, constituţia României Mari şi democratice.

Figură de voievod, aclimatizat atmosferei moderne, sortit să comande şi să domine, fiul cel mai mare al lui Ion C. Brătianu a acoperit, cu personalitatea sa, două decenii în viaţa noastră publică (1907-1927). În această epocă tot ce s-a făurit structural în societatea românească în domeniul politic, economic, social, cultural, etc. poartă pecetea personalităţii lui.

Deși, ca formare profesională, era inginer, ION I.C BRĂTIANU a îmbrățișat cariera politică, pasionat fiind de istorie și cultură. Considera politica o artăƒ: „Cei mai mulți își închipuie cムpolitica e un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țăƒrii tale.”

Fiind conștient de faptul că ține de el ca opera politică a familiei să fie dusă mai departe, în 1895, pășește pe scena politică a României, fiind ales deputat . Astfel, preia, pe rând, funcțiile de ministru al Lucrărilor Publice, interimar la Ministerul de Externe și Ministrul de Interne.

Fiul cel mare, Ion. I. C. (Ionel) Brătianu, a fost principalul continuator al proiectului de ţară iniţiat de tatăl său, acesta reuşind să-şi lege numele mai ales de realizarea idealului national din 1918, întregirea sub o singură cârmuire a tuturor provinciilor româneşti.

Vizionar şi curajos, cel care prin personalitatea lui puternică a înclinat decisiv balanţa în intrarea României în război de partea Antantei pentru eliberarea Ardealului, Ionel Brătianu, pe lângă înfăptuirea unitătii naţionale, a susţinut şi o sumedenie de reforme liberale ale timpului cum ar fi Constituţia din 1923, împroprietărirea ţăranilor, votul universal, învăţământul obligatoriu  precum ţi alte reforme de nu mai mică importanţă ce au consolidat statul român. A fost un foarte bun prieten al sătmărenilor graţie relaţiei foarte apropiate cu Teofil Dragoş, care a şi pus bazele primei organizaţii a PNL din Transilvania la Satu Mare în anul 1919. Ministrul Franţei la Bucuresti în perioada de dupa încheierea Primului Razboi Mondial îl descria în felul următor: „Excela în a câştiga fără să-şi facă duşmani. Viitorul apropiat mi-a descoperit în el cele mai înalte calităţi, care îl fac unul din marii oameni de stat ai generaţiei sale, mult mai mare decât cei trei mari Wilson, Lloyd George, Clemenceau. Nimic mai natural: la ţări mici, oameni mari”.

Ionel Brătianu nu a cunoscut   înfrângerea în viaţa politică internă şi câştigase războiul de întregire naţională. Un asemenea om se desprinsese din rândurile oamenilor normali, din linia obişnuită; chiar adversarii săi politici foloseau forma superlativă când îl vizau. Cert este că Ionel Brătianu, din 1914 până în 1927, când l-a surprins moartea, a păşit numai pe linia istorică, pe creştetul de destin al neamului nostru.

Poporul românesc credea în el, vedea aievea împletindu-se soarta sa cu soarta lui sub lumina călăuzitoare a aceleiaşi stele, aducătoare de noroc. “Ştie Ionel Brătianu ce face, gândeşte şi lucrează el pentru noi toţi”, acesta era leit-motivul care risipea toate îngrijorările în momente grele; şi sub vraja încrederii totale în el, liniştea revenea în suflete.

Cea mai proeminentă dintre marile lui însuşiri era puterea de a intui desfăşurarea evenimentelor politice şi sensul exact al evoluţiei lor. Când, în 1913, el lanseasă programul reformelor economico-sociale şi politice – împroprietărirea ţăranilor şi votul obştesc – actul era socotit revoluţionar; în fond constituia o certă anticipaţie a nevoilor reale, care începuseră să clocotească în adâncul societăţii româneşti. El, cel dintâi, sesizase aceste nevoi.

Este aproape natural ca într-o societate democratică precum cea românească interbelică, astfel de lideri politici să trezească sentimente ostile din partea opoziţiei. În ciuda unor atacuri mediatice, de multe ori împinse la limita bunului simţ, Brătienii şi-au câştigat un loc de cinste în istoria României modernă, ei meritând mult mai mult respect din partea contemporanilor noştri. Este foarte trist să vezi cum, astăzi, unii lideri se inspiră doar din atacurile murdare de presă la adresa Brătienilor şi nu din meritele incontestabile ale acestor personalităţi care ar trebui să inspire un respect deosebit pentru ceea ce au făcut ei în serviciul patriei.

Prematur, numai la 63 de ani, a incetat din viaţă la 24 noiembrie 1927, in urma unei amigdalite care a generat o puternică infectie care i-a cuprins organismul. A fost inmormantat in biserica – mausoleu din vecinătatea resedintei familiei Brătianu, odihnindu-se pentru vecie alături de părintele sau si de cei mai importanti membri ai familiei. Despre Ion I.C. Brătianu si opera lui s-a scris mult, documentat si cu folos.

Au făcut-o in primul rând contemporanii lui, apoi el a intrat in conştiinţa posterităţii datorită participării sale nemijlocite la opera de consolidare a Partidului National-Liberal, la implinirile si rezultatele Războiului de Intregire din anii 1916-1918 si de faurire a României Mari, de revigorare a economiei si societăţii românesti in compartimentele sale esenţiale îndeosebi in timpul productivei guvernări liberale din anii 1922-1926. Regina Maria consemna la un moment dat, referindu-se la el in conditiile grele ale participării României la Primul Război Mondial: „Brătianu, fiind un om puternic, are foarte mulţi duşmani. Lumea arareori vrea să recunoască pe acei ce nu pot fi micşorati, până la tipul comun”.
Nu putini l-au acuzat de o politică de conducere  autoritară,  dar Ion I.C. Brătianu stia si a demonstrat că prea multe menajamente daunează în atingerea unui scop si nu şi-a cruţat adversarii, care nici ei nu l-au iertat când a fost cazul.
Un bun cunoscător al vieţii politice interbelice, Sterie Diamandi, scria despre Ion I.C. Brătianu: „Avea conştiinţa impăcată că si-a îndeplinit cu prisosinţă datoria in viaţă.

Era constient că lespedea funerară va inchide, odată cu dânsul, unul din capitolele cele mai glorioase din istoria ţării”. Istoricii români contemporani noua au subliniat in lucrări dedicate lui Ion I.C. Brătianu gândirea sa politică matură, realismul mesajului său, cum au făcut-o in decembrie 1909, adresându-se parlamentarilor: „Sunteti, domnilor, reprezentantii unui popor care este mândru si poate fi mândru de neamul său, si care trebuie să aibă mare incredere in viitorul său. Nu scădeti rolul pe care el trebuie să-l aibă in lume; fiti cât de modeşti pentru persoana dvs., nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.
Intr-o monografie atotcuprinzătoare, poate cea mai bună de acum, un reputat istoric român, Anastasie Iordache, scria in ultimele file ale cărţii sale: ” Ion I.C. Brătianu nu a fost om politic sau de stat, pur si simplu, nici măcar numai om politic reprezentativ sau un mare om politic, el a depăşit limitele omului de vocaţie, devenind un geniu politic, la fel ca părintele său”. Indiscutabil, în Panteonul marilor personalităţi ale românilor, Ion I.C. Brătianu ocupă locul binemeritat pe care i l-au conferit o viaţă si o activitate exemplare care infruntă temerare timpul.

A fost scos din manualele de istorie. Era prea boier, prea filofrancez şi prea anti-bolşevic ca să i se recunoască meritele. Acestea sunt ignorate şi astăzi.Bustul său este refuzat a fi amplasat  pe domeniul public al oraşului Carei deşi de reforma agrară şi de invăţământul public sau de moderna Constitutie am beneficiat si noi , prin înaintaşii noștri.

comentarii

de Tica la 20 august 2014 - 22:37

PENIBIL !!!!

de suarez la 21 august 2014 - 00:53

Nu contesta nimeni personalitatea lui Bratianu…dar ce treaba are cu orasul Carei? Tot asa am putea milita pentru un bust a lui Cuza, Hagi etc.

de coriolan la 21 august 2014 - 05:06

Stimate Tica! Daca n-ai ce posta, nu posta, ca devii mai mult decat penibil!D-le Suarez=zsolt, cred ca ti s-a mai explicat! Reformele implementate in anii aceeia, au fost benefice pentru toti cetetenii si deci inclusiv pentru cetatenii orasului Carei! Acum ti-e clar?…….

de pentru suarezii de Tica la 21 august 2014 - 08:19

e o idee buna!
vom milita pentru toti cei care au facut ceva pentru tara aceasta si pentru oamenii ei !
toti cei care si-au adus contributia la dezvoltareaRomaniei merita un bust la Carei nu numai criminalii de razboi care au ucis mii de romani!

de iancsi la 21 august 2014 - 08:22

e penibil ca nu ati iesit pana acum si nu ati aparat drepturile voatre la voi in tara…noi daca tot ne am plans si am cersit mereu la toate portile avem acum tot ce ne trebuie..incercati si voi si iesiti in strada si daca nici asa nu obtineti faceti la consiliul europei sesizare si la toate institutiile dar numai scris si cu nr de inregistrare si apoi veti vedea ca va fi altfel si pentru voi.

de functionar la 21 august 2014 - 08:26

in timp ce voi il aniversati acolo pe BRATIANU primarul era la castel cu trupa si aniversau ziua ungariei cu imnul ungariei cantat si la inceput si la sfarsitul reprezentatiei de comedie neagra

de rus ioan la 21 august 2014 - 09:02

Ma bucur ca ati reusit sa marcati cum se cuvine ziua de nastere a lui Bratianu.
Succes in continuare ,dragi liberali.Felicitari Ilie

de suarez la 21 august 2014 - 11:48

@coriolan nu stiu despre ce zsolt vorbesti si se scrie aceia..nu aceeia. Cum am mai zis, daca am ridica statui pt toti care au facut reforme benefice n-am mai incapea de ele. Ar trebui totusi sa ne ocupam timpul cu lucruri mai utile decat ridicarea de statui inutile.

de darius la 21 august 2014 - 12:06

nu trebuie sa te superi suarezule ca ai vostri nu au facut reforme benefice pentru aceasta tara si deci nu aveti cu cine defila…stim ca ai vostri se ocupa cu hacuirea romanilor si cu ridicarea de statui naziste deci inutile in acest secol..
mai bine puneti mana si munciti si voi si nu mai sifonati banii publici de la primaria carei!

de suarez la 21 august 2014 - 12:23

mai bine puneati niste cosuri de gunoi in plus, de banii statuilor

de feri la 21 august 2014 - 12:33

pentru statuia lui karoly din oras a fost platita suma de 10 mii de euro din banii tuturor careienilor.
cate cosuri de gunoi ies din 10 .000 euro?
astept raspuns corect.

de darius la 21 august 2014 - 12:35

pentru statuia lui bratianu si ferdinand nu a platit orasul nici un leu ceea ce nu e normal atata timp cat orasul plateste pentru ale etnicilor maghiari iar in oras etnicii romani platesc darile dar primarul orasului nu plateste nici un leu si are si retinere pe salar din 2008 pentru datorii la bugetul de stat.

de suarez la 21 august 2014 - 12:43

Ar fi culmea ca pentru statuia celui care da numele orasului sa nu plateasca careienii.

de darius la 21 august 2014 - 12:54

pe cine a intrebat daca suntem de acord cu acest nume???
iobagii romani au lucrat pe mosiile lui ca el sa toace banii la cazionouri cu fetitele si apoi in 1907 a trebuit sa dea castelul la stat ca nu mai putea plati darile…la fel ca presedintele udmr carei care are datorii pana in gat si a fosc scos de banca din casa ca nu putea plati si acum sta in chirie la altii.

de suarez la 21 august 2014 - 13:37

nu voiai cumva sa fii intrebat si unde vrei sa te nasti?

de nora la 21 august 2014 - 13:55

noi romanii aici ne-am nascut si nu e nevoie sa intrebam pe nimeni si nici sa sarbatorim nu stiu cati ani de existenta de la descalecarea de pe cal pe aceste pamanturi.
suarezi au fost ieri deranjati ca ionel bratianu s-a nascut de ziua vecinilor nostri si nu au liniste in a sarbatorii tara vecina si prietena.
voi sunteti de fapt romani magyarizati dar va e rusina sa recunoasteti ca nu ati avut coloana sa ramaneti fideli inaintasilor vostri ca doar stie toata lumea ca karoly au venit aici din maramures cu alai de popor.
nu va mai necajiti ca nu le puteti avea pe toate,adica si banii primariei si origine sanatoasa!

de Mayhem la 21 august 2014 - 14:17

@Darius: Bratienii in sec XIX au avut 8 mosii. In sec XX au mai avut doar una. Stii de ce? Pentru ca datorita dragostei pentru neam si patrie, nu au folosit banii poporului pentru a merge la conferintele de pace care au decis destinul tarii noastre, ci si-au vandut din propria avutie pentru a merge acolo. Spune-mi tu mie ce roman sau maghiar in ziua de azi si-ar vinde propriile imobile pentru bunastarea si fericirea poporului din care provin? Ion I. C. Bratianu a fost propriile sale lacune, dar a fost un roman adevarat in momentele de cumpana. Pe langa lichelele din ziua de azi, el este un model de urmat. Romanii au suportat dezvelirea si amplasarea unor busturi ale Generalului Bem, macelarul de romani din timpul revolutiei pasoptiste si a criminalului nazist, Vass Albert. Cred ca meritam si noi macar atat respect.

de Horia Mărieș la 21 august 2014 - 14:18

@suarez la 21 August 2014 – 12:43

„Ar fi culmea ca pentru statuia celui care da numele orasului sa nu plateasca careienii.”

Mai citiți.
Cititul dăunează mult mai puțin sănătății decât a bikavér.
Alcoolul este, de altfel, singurul responsabil de moartea neuronilor din creieraș.

Nu sunteți bine informat.

Bustul grofului Károlyi Sándor din Parcul Dendrologic a fost finanțat doar partial și în mică măsura de primăria falimentară condusă de numitul Eugen Kovács Jenö, primarul actual al municiuciului Carei (asta până când Curtea de Casație și Justiție va pronunța șentința definitivă în procesul de recurs pe care Jenö îl are pe rol vs. A.N.I.)

Grosul finanțării a fost asigurat de guvernul Ungariei. Evident, cu acordul și cu binecuvântarea prea-sfinției sale Viktor Orbán, a soldatului Jobbik și a ienicerului reformat Tökés László. Prietenii știu de ce guvernul Ungariei a finanțat realizarea bustului unui ungur, amplasat pe teritoriul României. Guvernul Ungariei ii sprijină de altfel pe toți ungurii aflați in dificultate in afara granițelor Ungariei, cum ar fi de exemplu Wass Albert precum și alții de teapa acestuia.

Mai lipsea ca pe lângă Károlyi Sándor să se lafăie in Parcul Dendrologic din Carei și bustul rudei descendentului grofului Karolyi Sandor, a fostului prim ministru al Ungariei, numitul Károlyi Gyula, soțul Melindei Károlyi grofnö.

Mă refer evident la ruda grofului Karolyi Gyula, la cel mai Vitéz nagybányai Horthy Miklós, 1868-1957.

Sunt absolut convins că dacă guvernul Ungariei ar finanța realizarea bustului Horthy Miklós, ăla care a fost viteaz dar numai pe la Baia Mare, Kovács Jenö l-ar amplasa în Parcul Dendrologic din Carei fără nici o Jenă, fiindcă prietena lui de-o viață, contesa Francesca, nu s-ar opune, Horthy Miklós fiind și el de fapt un membru proeminent al familiei grofilor Károlyi. Miklós (1907-1993) fiul amiralului de Pola și de uscat, a fost soțul distinsei Károlyi Mária Consuelo grófnő (1905–1976).

De altfel, eu unul n-am absolut nici un fel de dubiu referitor la faptul că foarte mulți careieni, având creierul foarte bine spălat, adică făcut tabula rasa de-a lungul anilor, de consilierul personal al primarului Kovács, de numitul Boros Ernö, care azi 21 august 2014 in N&V își plângea singur de milă pe prima pagină, dreapta sus, în chenar roșu, dând semne clare de paranoia și afirmând că cică (sic!): „Ennek az ujságnak a föszerkestöjét politikai rendörségi módszerekkel igyekeznek lejáratni, elhallgattani”, au aceeași părere ca și un senki@suarez și anume că în Carei ar fi mult mai potrivit bustul lui Vitéz nagybányai Horthy Miklós, decât bustul Regelui Ferdinand I al României, Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, care a ales să lupte de partea aspirațiilor poporului român împotriva propriei familii regale, lucru ce a făcut ca în România să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

Dar nyugi barátom, mai suntem și noi pe aceste meleaguri și așa ceva se va întâmpla, evident, doar atunci când va face plopul pere și răchita micșunele.

de suarez la 21 august 2014 - 14:36

Domnule Maries.. va rog sa comutati pe Antena 3, nu cumva sa ratati anuntul unei noi plimbari. La anterioara sunt singur ca ati fost prezent =))

de Dan Tanasa la 21 august 2014 - 14:39

Felicitări organizatorilor! Mă bucur să văd că mai sunt români care nu stau drepți în fața UDMR.

de Moftin la 21 august 2014 - 15:13

daca tot vorbim de Károlyi Sándor, vezi: http://hu.wikipedia.org/wiki/Szatmári_béke
practic el l-a tradat pe Rákóczi Ferenc 1711 30 aprilie, si acum in casa lui se sarbatoreste 20 august, ciudat!

de barba lata la 21 august 2014 - 15:21

nu degeaba il tot venereaza veneticu jeno scoborat din asuaj/amandoi sunt pe aceiasi toarta!amandoi oportunisti,lor sa le fie bine si comunitatea poate sa se duca la draqwu.jenika crika de zor udemeristi cand era la partidul noua democratie unde candida atunci si dupa ce la falimentat ca pe firmele sale de mai apoi a ajuns tot la mana udemeristilor care l-au salvat de la falimentul total pe el dar urmeaza orasul.
zeci de firme nu sunt platite de peste 1 an de zile pentru lucrarile pentru primarie dar marconst marghita ia si bani inainte de a semna receptiile la lucrari!

de én la 21 august 2014 - 15:33

distractie buna pentru copii prosti…sa va fie de bine

de Moftin la 21 august 2014 - 15:55

@én

multumim pt urare, pa!

de tibi la 21 august 2014 - 15:58

felicitari pentru manifestarea eleganta si pasnica!!!!
romanii au fost si sunt mereu cerebrali si confirma inca odata ca nu incita ci doar se apara impotriva abuzurilor grosolane ale uniunii pe criterii etnice ce refuza sa se declare partid dar cere dreptul financiar ce revine partidelor.

de Moftin la 21 august 2014 - 16:01

ignorati insulta, este o simpla provocare cu intentia de a devia de la subiect. motivatia: directia e buna

de adrian la 21 august 2014 - 16:15

„Felicitari” tuturor ROMANILOR care au placerea de a-si manifesta adeziunea fata de natiune in scris prin comentarii la ziar, curaj de-a ii felicita pe cei ce indraznesc sa participe,dar consider ca era mai benefica prezenta lor la aniversarea lui Ion I. C. Bratianu si dezvelirea bustului Regelui Ferdinand I al Romaniei. Nu consider ca patriotismul d-voastra ar trebiu sa se manifeste nikului din comentariile unui ziar.
FELICITARI ROMANILOR CURAJOSI SI CU RESPECT FATA DE ISTORIE SI NATIUNE.

de desu la 21 august 2014 - 16:20

Ma intreb unde au fost ieri preotii romani din Carei dar profesorii de Romana ,Istorie, Geografie. etc intelectualii orasului, Directia de cultura , biblioteca Municipala,Radio local. Or fi fost vizavi la manifestarea organizata de primar de ziua Ungariei, ascultand Imnul Ungariei?

de emil la 21 august 2014 - 16:38

suarezzsoltihorthymiklos
Câte coșuri de gunoi se puteau face din banii pentru statuia lui petrovics sanyi care chiar nu a făcut nimic pentru Carei?
Numele orașului Carei nu vine de la familia Karolyi. Iar Karolyi Sandor de la 1700 nu a dat numele orasului atestat cu cateva sute de ani mai devreme.

de Moftin la 21 august 2014 - 16:47

respectul si interesul manifestat fatis fata de istorie va genera respect si interes, nu este ce condamna intr-o astfel de atitudine. eu sper sa fim tot mai multi

de pentru desu la 21 august 2014 - 17:17

preotii au fost la altar iar altii prin concediu si pe la serviciu ca sa nu pateasca ca si nicoleta cand a fost chemata de primar si istvan si corina sa dea socoteala pentru lipsa de supunere si atitudinea civica manifestata.
nu toti adora actiunea kojak si uite ca a fost cine sa iasa in strada ca sa va minunati voi.
oare cand va chema la ordine fotbalistul pe participanti asa cum a facut la protestul impotriva taierii copacilor din centru???

de emil la 21 august 2014 - 17:28

suarezzsoltimikloshorthycultor
Dar din banii de pe statuia lui Karolyi Sandor, cate cosuri de gunoi se puteau face? Dar din dalele de pe centru si din cartierele Mihai Viteazu I si II, câte coșuri de gunoi se puteau face? Câte coșuri de gunoi se puteau face din banii cheltuiți de oraș pentru castel, când acesta parca se repara / renova din bani europeni? Dar din banii pentru szarhazi fogado cate coșuri de gunoi + o primărie complet noua se puteau face? Dar din banii pentru grădinița exclusiv ungureasca ? Dar câte geamuri de la școala Vasile Lucaciu se puteau repara din banii aruncați pentru ambiția educational șovină a lui jena ( care crede ca un copil care știe numai românește nu se poate descurca în Carei, de parca s-ar fi schimbat limba oficiala în Carei și noi nu știm! ) Dar din chiria pentru „liceul” Calasantius, sau din banii aruncați tot de oraș pentru Zarda, câte coșuri de gunoi s-ar fi putut face? Poate ajungeau la cifra pe care ți-o doreai. Interesant cum, când vine vorba despre statui ale romanilor trebuie musai cosuri de gunoi, dar când e sa se facă aceleași statui pentru calai ai romanilor, ca si kk0suth, atunci sunt bani care nu trebuie cheltuiți pe coșuri de gunoi. Nici când s-au făcut dvd/cd in ungurește sau pentru „cărți” ca traseismul legendelor szamar(ene) nu s-a pus problema de bani și nici de nevoia de coșuri de gunoi. Când însă au cerut niște romani 3 mii de lei (comparativ cu 40 de mii) ca sa poată tipări o carte despre personalități careiene, ghici ce? Nu erau bani. Probabil nu ajungeau banii pentru coșurile de gunoi absolut necesare orașului. Necesare, evident, atunci și numai atunci când e vorba de cheltuit bani pentru ceva romanesc. Evident, acesta nu este comportament discriminatoriu și șovin. Nu, e vorba doar de coșuri de gunoi. Pe care sa le amplasați în interiorul mamei voastre ungariste. Profund.

de desu la 21 august 2014 - 17:46

acesti doi excroci de la conducerea orasului au reusit sa faca ura intr-e oameni care mai demult chiar daca nu se intelegeau macar se respectau

de Horia Mărieș la 21 august 2014 - 17:53

@ciprian = @suarez.

Mă bucur că facem parte amândoi din categoria numită „proști”. Mă bucur fiindcă te distrez. Râsul nu îngrașă.

Am mai scris pe aici:

Când ești mort, nu simți ca ești mort. Greu este doar ptr cei din jurul tău, ptr concetățenii tăi care trebuie să suporte chatia asta.
La fel se întâmplă și atunci când ești prost.

Iar chestia asta se referă absolut sigur la dumneata, postacule laș, imbecil și nesimțit, și nu la mine.

de Horia Mărieș la 21 august 2014 - 18:02

@de suarez la 21 August 2014 – 14:36

Scuze, n-am văzut decât acum mesajul de la 14:36

N-am ce comenta decât că îmi plac deosebit de mult postacii anonimi, lași, dobitoci, dar mai ales bătuți in cap și proști care râd cu gura până la urechi de propriile lor „bancuri”. Constat că @suarez face parte din categoria celor cărora n-ai voie să le spui bancuri vineri. Fiindcă există riscul major să se prindă până duminică și să-i apuce râsul chiar în timp ce sunt in biserică și asistă la nagymise.

de Horia Mărieș la 21 august 2014 - 19:13

@desu la 21 August 2014 – 16:20

Interesantă abordarea dvs de la 16:20. Vă cer voie sa vă citez:

„Ma intreb unde au fost ieri preotii romani din Carei dar profesorii de Romana, Istorie, Geografie. etc., intelectualii orasului, Directia de cultura, biblioteca Municipala, Radio local. Or fi fost vizavi la manifestarea organizata de primar de ziua Ungariei, ascultand Imnul Ungariei?”

Bună și foarte incomodă intrebare. Va fi foarte greu să primiți răspuns la ea. Nici eu nu pot să vă răspund la ea.

Imediat mi-a venit in minte un articol de-al lui Mircea Eliade publicat in “Criterion”, Nr. 2, Bucuresti, în anul 1934 și intitulat: „De ce sunt intelectualii lași?” Eliade dă acolo niște răspunsuri. Cei interesați le pot citi aici, pe site-ul prestigioasei universități americane Rudgers University:

http://research.rutgers.edu/~dnicules/text/eliadeintelectualii.html

Eu aș pune intrebarea ceva mai altfel: „Lașitatea intelectualilor are un caracter etnic, sau nu? La Carei numai intelectualii români șunt lași sau și cei maghiari?

Îmi dau singur și fără sa meditez sau să filosofez mult la întrebarea pusă tot de mine. Lașitatea intelectualilor nu are caracter etnic.
In Carei (cu anumite excepții, desigur lăudabile și demne de tot respectul) atât intelectualii români cât și cei maghiari sunt lași.

Altfel nu pot să-mi explic faptul că intelectualii români si cei maghiari din Carei n-au găsit nici până in prezent calea dialogului pentru a concluziona la unison asupra faptului că viperele care inveninează relațiile interetnice în Carei sunt fără doar și poate cele de teapa lui Kovács, Boros, Veress precum și partenerii lor români de război permanent intertnic, extremiștii nationaliști adepți ai lui Funar, Vadim, etc.

Nu pot să-mi explic de ce intelectualii români și maghiari din Carei nu și-au dat mâna ca să scape de astfel de specimene și să pună în locul lor pur și simplu niște „OAMENI”.

De ce oare în anii 1930, când erau probabil și atunci discuții în Carei pe teme etnice, au putut conviețui in fruntea urbei un primar român si un viceprimar maghiar iar acum acest lucru este imposibil (mă gândesc de exemplu la viceprimarul dr. Vetzak Sándor, avocat, tatăl profesorului de franceză la secția maghiară pe vremea când eram eu in anii de Iiceu, Jenei Sándor, un om de o cultură de înalt nivel, și, dacă cumva nu mă inșel, socrul doctorului Brugós care a avut la rândul lui copiii intelectuali ce fac cinste azi orasului Carei, mă refer la pictorul Brugos Gyula (Gyuszi) și la doctorul Brugos Laszlo (Laci).

Sunt convins că și pe vremea avocatului dr. Vetzak erau discuții legate de tema etnică, de nostalgia vremurilor dinainte de Tratatul de la Trianon, dar mai era ceva: era un respect reciproc pe care intelectualii orașului îl datorau unul altuia, indiferent de etnie.

De ce oare in anii mei de liceu cel mai bun prieten de-al meu era un maghiar, același care este și acum, după mai bine de 50 de ani, prietenul meu cel mai bun și cel mai devotat din Carei? Fiindcă eu și prietenul meu n-am discutat niciodată, dar absolut niciodată, despre faptul că eu m-am născut român și că el s-a născut maghiar și despre faptul că din acest motiv s-ar putea să fim diferiți. Diferiți suntem, mai mult ca sigur, avem culturi diferite, eu țin la ale mele și la neamul meu, el ține la ale lui și la neamul lui. Dar noi doi ne-am respectat mereu opțiunile și n-am discutat niciodată in contradictoriu despre ele.
Bref: SE POATE! Doar să vrei să fii OM și nu o fiară naționalistă primitivă. Și să nu fii niciodată laș, chiar dacă ești intelectual.

de Horia Mărieș la 21 august 2014 - 19:39

@suarez.

Aveți tot dreptul să debitați oricâte inepții doriți, sunt „a free contry”.

Incercați doar un singur lucru atunci când o să vă mai referiți la numele meu si anume să mă combateți cu argumente și nu cu generalităti sau cu injurii. Asta este doar un apel al meu la bun simț și la o minimă decență. In cazul în care aveți măcar o fărâmă de bun simț sau de decență. Alfel, pentru mine o să rămãneți același postac anonim, impuțit, laș, cretin, sovin, dobitoc și extrem de prost. Sper că înțelegeți aluzia mea. Eu unul am termînat acest dialog. Uitați-mă, nu-mi mai acordați nici un fel de atenție.

de Horia Mărieș la 21 august 2014 - 19:56

Nene @suarez Bácsi:

Iată o culme a imbecilității și a tupeului nesimțit contemporan: „In cazul în care se intenţionează ridicarea unei statui în localităţi maghiare sau ca străzile să primească numele acestuia, atunci trebuie să se ştie că acest lucru reprezintă o ignorare a maghiarilor localnici, o provocare arogantă. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7218 din 14.06.2014 Sf. Gheorghe 21.08.2014 Biroul de presă al
Centrului European de Studii Covasna – Harghita”

Dacă dumneata sau primașul dumitale Kovács aveti de gând să lansați o astfel de lozincă și la Carei, vă atrag pe pe acum atenția că ea conține o eroare materială gravá: orașul Carei nu este o localitate maghiară, orașul Carei este o localitate care se află pe teritoriul României și că acest lucru va ræmâne exact așa, de-a pururi și in vecii vecilor, chiar dacă lui @suarez sau lui Jenö le convine acest lucru sau nu.

de Horia Mărieș la 21 august 2014 - 20:26

@suarez

Da, as avea toate motivele sa mi se urce tensiunea când dau numai de cretini irecuperabili, de lepre jegoase ca dumneata.
Norocul meu este că incă mai sunt destul de verde și că nu ma dau deocamdată nici pe trei tineri necopți ca dumneata.

Argumente vis-a-vis de textele pe care le scriu eu n-o să ai niciodată? Am răbdare, pot să astept până când o să termini măcar clasele primare. Ca să inveti măcar să scrii ceva mai interesant. Fiindcă de fapt, dumneata doar vorbești discutii, nu spui absolut nimic cu miez. Și nici nu cred că ar fi o speranță ca dumneata să faci ceva miez în căpățână în curând, doar eventual niște tărâțe.

de Moftin la 21 august 2014 - 20:43

@ciprian, @suarez, etc

cu siguranta este loc suficient, chiar si pt un stick esti inexistent

de Moftin la 21 august 2014 - 20:56

@suarez

se scrie Tschuss se trage din ” Servus tuus” = sunt sluga ta

de coriolan la 22 august 2014 - 06:03

@suarez! Ai dreptate! Aceia si nu aceeaia!Am mana mai grea, pe tasta „E”!……Din pacate , este singurul lucru in care ai drepatate!….In rest,ti-am citit, printre randuri, zsolti,ineptiile! Am impresia ca ai o problema destul de mare pe la etaj. Dar problema ta, se poate rezolva ! Un consult psihiatric si apoi un mai amplu si atent studiu asupra istoriei.

Raspunsuri

Lasati un comentariu